Fluviul Dunărea se confruntă cu o situație critică la intrarea în țară. Potrivit specialiștilor de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), la punctul de intrare Baziaș, debitul se menține la valoarea extrem de scăzută de aproximativ 1.400 mc/s și va rămâne la acest nivel cel puțin până la data de 17 august.
Această valoare reprezintă doar 36% din cantitatea normală de apă pentru luna august, când media multianuală înregistrată este de 3.900 mc/s.
De ce nu ajută ploile din Europa Centrală?
Deși în ultima perioadă s-au înregistrat precipitații în Europa Centrală, care au dus la creșterea debitului în partea superioară a fluviului (în amonte de Budapesta), aportul nu se va resimți în România în zilele următoare.
Explicația hidrologilor vizează râul Sava, unul dintre cei mai importanți afluenți ai Dunării. Debitul acestuia a scăzut dramatic în ultima perioadă la vărsarea în fluviu, la Belgrad. Din acest motiv, aportul redus al Savei anulează unda de viitură formată în amonte de Budapesta, blocând astfel o creștere a debitului la Baziaș.
Prognoza pe termen scurt și mediu
Până la 17 august: Debitul stagnează în jurul valorii critice de 1.400 mc/s.
Sectorul Turnu Măgurele – Tulcea: În aval de Porțile de Fier, debitele vor rămâne relativ constante, fiind estimată chiar o ușoară scădere la începutul intervalului.
După 24-26 august: Hidrologii estimează că abia în ultima săptămână a lunii ar putea apărea o creștere mai importantă a debitului, suficientă pentru ca fluviul să iasă din zona valorilor minime istorice actuale.
Pentru o îmbunătățire semnificativă a situației, este nevoie de ploi abundente, timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinele hidrografice din partea superioară și mijlocie a Dunării, în special în bazinul Savei.
Monitorizare specială la Cernavodă și avertisment pe termen lung
Hidrologii monitorizează separat și evoluția nivelului Dunării la Cernavodă. Specialiștii avertizează că dinamica apelor în această zonă ar putea fi influențată de lucrările de pe brațul Bala, menționând că intervențiile din teren ar putea face ca nivelul real al apei să scadă chiar mai puțin decât indică calculele teoretice actuale.
Pe termen lung, perspectivele sunt îngrijorătoare. Analizele INHGA arată că, din cauza schimbărilor climatice, perioadele cu debite extrem de mici vor deveni tot mai frecvente în viitor. Schimbările climatice vor reduce debitul mediu anual al fluviului la intrarea în România și vor crește frecvența perioadelor în care acesta va coborî sub pragul de 2.500 mc/s sau chiar 2.000 mc/s, aceste intervale critice urmând să dureze din ce în ce mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu