Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 19 august 2026

CSM critică dur noul proiect al Legii salarizării: Magistratura, plasată pe un nivel inferior în arhitectura statului

​Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că noul proiect al legii salarizării subminează statutul autorității judecătorești și plasează veniturile magistraților sub cele ale altor categorii profesionale din sectorul public. Reprezentanții CSM subliniază că o remunerare adecvată nu constituie un privilegiu, ci o garanție esențială a independenței justiției și a separării puterilor în stat.

​Inechități grave în grila de salarizare: Anomaliile semnalate de CSM

​Consiliul atrage atenția asupra unor diferențe majore între coeficienții de salarizare propuși pentru magistrați și cei alocați altor funcții de conducere sau din administrația publică:

  • ​Președintele ÎCCJ vs. Consilier prezidențial / Miniștri: Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are prevăzut un coeficient salarial de 6,15. Prin comparație, un consilier prezidențial, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții și secretarii Camerelor au un coeficient de 6,50, iar miniștrii 6,50.
  • ​Judecător ÎCCJ vs. Primari: Un judecător de la instanța supremă cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, mai mic decât cel al Primarului General (6,50), al unui președinte de consiliu județean sau al primarului de municipiu reședință de județ / sector (6,00).
  • ​Judecător de judecătorie vs. Primar de comună: Un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani este încadrat cu un coeficient de 4,22, în timp ce primarul unei comune cu sub 10.000 de locuitori are un coeficient de 4,35.
  • ​Ocolirea prin sporuri: CSM precizează că magistrații nu beneficiază de completări ale veniturilor prin sporuri speciale, prime sau alte facilități (cum ar fi sporul de până la 40% acordat altor categorii de funcționari publici).

​Poziția Secției pentru Procurori: Fără diferențieri între judecători și procurori

​În contextul consultării programate la Palatul Cotroceni cu liderii politici, Secția pentru procurori din cadrul CSM a transmis că orice reconfigurare salarială trebuie făcută prin consultarea efectivă a sistemului judiciar. Procurorii resping ferm eventuale diferențieri de salarizare față de judecători:

  • ​Condiții identice: Ambele categorii au aceleași criterii de admitere în profesie, promovare în carieră, dar și un regim comun dur de incompatibilități și interdicții.
  • ​Pericolul unei ierarhii artificiale: Orice diferență între veniturile judecătorilor și ale procurorilor ar crea o ierarhie artificială în interiorul corpului magistraților, afectând echilibrul dintre puterile statului.

​Avertismentul CSM: Vor fi folosite toate pârghiile legale

​Consiliul subliniază că, începând din iulie 2025, statutul magistraților a fost vizat de intervenții legislative succesive și de un discurs public ostil.

​Procedura de elaborare a proiectului a fost anterior suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București, însă documentul continuă să circule în spațiul public. În acest context, CSM anunță că va utiliza toate mijloacele legale și instrumentele instituționale pentru a apăra statutul constituțional al magistraților și independența sistemului judiciar.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu