Primul-ministru Victor Ponta a efectuat, în zilele de 16 și 17 iulie 2014, o vizita oficială în Republica Serbia, la invitația omologului său Aleksandar Vucic. În cadrul vizitei, premierul Victor Ponta va avea o întrevedere și cu președintele sârb Tomislav Nikolići. De asemenea, Victor Ponta se va întâlni, în Valea Timocului, cu reprezentanții comunității românești din zonă.
Primul ministru va fi însoțit de Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, și Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe.
Vizita reconfirmă angajamentul comun pentru intensificarea dialogului politic și pentru consolidarea relației bilaterale.
Discuțiile se vor concentra cu prioritate pe promovarea unor proiecte de cooperare, în domeniul economic, dar și în alte sectoare precum afaceri interne, cooperare transfrontalieră, mediu, turism, etc., precum și pe sprijinul concret pe care România îl acordă Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Vor fi abordate modalitățile de intensificare a dialogului ministerial, cooperarea în cadrul Strategiei Dunării, aspecte legate de minoritatea românească din Serbia și coordonarea în cadrul formatelor de cooperare regională.
Pe agenda de discuții vor figura, de asemenea, situația din vecinătatea estică și evoluțiile recente din Balcanii de Vest.
Primul-ministru Victor Ponta va efectua, împreună cu omologul sârb, și o deplasare la Bor, în Valea Timocului, unde se va întâlni cu reprezentanți ai comunității românești din zona.
Victor Ponta: Aș vrea să mulțumesc primului-ministru, prietenului meu Aleksandar, tuturor miniștrilor, pentru primirea călduroasă de aici de la Belgrad. Am ştiut întotdeauna că Serbia este, pentru România, nu un simplu vecin, ci un prieten special şi cred că este datoria noilor generaţii de oameni politici, noilor prim-miniştri, noilor miniştri, de a face mai mult în relaţia bilaterală, în primul rând, pe baza acestei prietenii şi a faptului că avem atât de mulţi ani de proiecte comune şi niciun fel de conflict în toată istoria noastră.
Vreau să urez, în primul rând, mult succes noului guvern, noului prim-ministru cu care mă întâlnesc azi, pentru prima dată, aici, la Belgrad. Ne-am văzut cu alte ocazii şi cred că, împreună, putem reprezenta acea generaţie de noi politicieni care duc ţările lor pe drumul dezvoltării şi al prosperităţii.
Vreau însă să spun, de asemenea, în numele poporului român, toată solidaritatea pentru cumplita încercare prin care Serbia a trecut, acele inundaţii, pierderi de vieţi omeneşti, pierderi materiale fără precedent. România a încercat şi atunci, vom încerca de fiecare dată, să sprijinim, dar ştiu sigur că greul va cădea întotdeauna pe umerii poporului sârb. Am încredere că Serbia, ca de fiecare dată, va reuşi să treacă, să fie mai puternică, după ce este încercată de o nenorocire, aşa cum au fost aceste inundaţii. Vreau, domnule prim-ministru, să prezint încă o dată toată solidaritatea şi tot sprijinul României pentru poporul sârb şi pentru eforturile pe care dvs. le faceţi de a îndrepta ceea ce s-a pierdut atunci.
Sunt la Belgrad cu un mesaj foarte clar din partea Guvernului României: suntem şi vrem să fim, cu siguranţă, cel mai hotărât avocat al Serbiei în parcursul său de integrare în UE. Pentru că eu cred că nu doar Serbia are nevoie de UE, şi UE are nevoie de Serbia. Cred că este în interesul României ca Serbia să fie cât mai curând membru al UE. Cred că este în interesul Europei să facem, într-adevăr, un continent integrat şi cred că, în procesul acesta dificil prin care şi România a trecut timp de aproape opt ani, înainte de a intra în UE, în 2007, Guvernul Serbiei, poporul sârb, vor face foarte multe sacrificii, vor face reforme dureroase, vor fi decizii dificile, însă sunt aici, la Belgrad, ca să asigur un prim-ministru de aceeaşi vârstă cu mine, ca în final toate aceste sacrificii se dovedesc că au meritat. Pentru România reformele şi transformarea pe care a suferit-o pentru a intra în Uniunea Europeană şi, acum, ca membru al Uniunii Europene, sunt spre binele poporului român şi sunt convins că toate lucrurile pe care le faceţi în perioada următoare sunt pentru binele poporului sârb. România vă va sprijini cu toată inima, fără niciun fel de condiţie, şi îmi doresc ca dvs. să învăţaţi din lucrurile bune făcute de România, dar şi din greşelile făcute de România în acest proces de integrare europeană, în aşa fel încât să faceţi mai puţine greşeli, să faceţi reformele mai rapid şi mai eficient decât România.
Eu sunt convins că Serbia, foarte repede, va reuşi să facă acele schimbări în ceea ce priveşte instituţiile democratice, reformele economice, infrastructura, tot ceea ce ţine de standarde europene şi vreau să spun aici, la Belgrad, că eu nu cred că între Uniunea Europeană şi Serbia prima problemă este negocierea legată de Kosovo. Cred că şi aceasta este importantă, însă cred că prima şi cea mai importantă problemă este faptul că e interesul ambelor părţi ca Serbia să îndeplinească toate standardele economice şi instituţionale ale Uniunii Europene. Vreau să vă bazaţi pe România, vreau să fiţi siguri că niciodată România nu va bloca într-un fel acest parcurs european al Serbiei, ci, dimpotrivă, vom fi cei mai buni prieteni şi sprijinitori ai dvs.
Spun acest lucru în contextul în care, uneori, s-a discutat la Bucureşti despre minorităţi şi despre dreptul minorităţilor în Serbia. Şi vreau să spun foarte clar că apreciez faptul că, azi, împreună cu primul ministru Vučić, vom merge împreună, vom sta de vorbă cu reprezentanţi ai minorităţii române, însă eu sunt un prim-ministru care nu are două măsuri: una în ţară şi una în afara ţării; adică, ceea ce e normal pentru minorităţile din România, acelaşi lucru e normal pentru minorităţile din orice ţară din Europa. Nu cer mai mult decât ceea ce România oferă. Cred că toate minorităţile sunt parte a ţării în care locuiesc. Sunt cetăţeni ai Serbiei, aşa cum minorităţile din România sunt cetăţeni ai României şi că, prin dialog, prin deschidere, putem să asigurăm o viaţă paşnică şi o dezvoltare comună a tuturor cetăţenilor din cele două ţări.
Ca să fiu foarte clar, apreciez şi vom avea dialog cu Guvernul Serbiei în tot ceea ce priveşte standarde europene de protecţie şi de drepturi acordate minorităţilor, dar niciodată acest subiect nu va fi un subiect de condiţionare din partea României sau nu va fi un subiect în care vom da lecţii altora. Cred că putem împreună să învăţăm cum să respectăm minorităţile şi cum să trăim împreună în ţările noastre.
Încă o dată, vreau să urez mult succes în drumul dificil pe care Guvernul Serbiei îl are: reforme interne, dezvoltare economică; să spun că pe acest drum suntem împreună, chiar dacă noi, România, suntem cu câţiva ani înainte în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, dar mai vreau să spun un lucru: în regiune, atâta timp cât Serbia şi România, ca buni prieteni, au o poziţie comună în toate problemele importante, sunt absolut convins că asta va ajuta pentru toate ţările din jur ca pacea, ca dezvoltarea comună să fie obiective de atins.
Am foarte mare încredere în primul ministru Vučić, în echipa sa de miniştri, oameni pe care i-am cunoscut şi pe care îi cunosc, şi sunt convins că vor duce Serbia, împreună cu România, spre ceea ce ne dorim cu toţii, şi anume ţări mai dezvoltate, ţări cu viitor pentru generaţiile care vin şi ţări foarte mândre.
Întotdeauna România, am apreciat faptul că Serbia şi sârbii sunt oameni foarte mândri şi cred că au de ce şi îmi doresc ca, în perioada următoare, să dovedim împreună că această mândrie se bazează pe potenţialul ambelor ţări, ambelor popoare, şi că împreună suntem mult mai puternici decât separat. Vă urez mult succes şi vă mulţumesc pentru primire!
Reporter: /…/
Victor Ponta: Noi avem o experiență de două feluri. În primul rând, în primii 5 ani de când am devenit membrii ai UE am pierdut timp și bani și nu am știut să folosim aceste fonduri. Şi primul meu sfat către prietenii sârbi este să se pregătească mai bine decât România pentru a înţelege procedurile şi importanţa capacităţii administrative. Trebuie să ai nişte funcţionari bine pregătiţi, bine plătiţi, care să ştie să facă proiecte, aşa cum se cer ele la nivel european. Deci, când vorbeam să înveţe din greşelile noastre, mă refeream şi la asta. În primii cinci ani, România a absorbit doar 7% din cele peste 20 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziţie pentru fonduri structurale şi de coeziune. Este adevărat că, anul trecut, peste trei miliarde de euro au venit în România. Anul acesta vor fi mai mult decât atât, însă, repet, tot ceea ce noi putem să sprijinim pentru ca aparatul administrativ al guvernului sârb să înveţe cât mai repede proceduri europene, vom face şi vom lucra împreună. Dacă vorbim despre Strategia Dunării, există, cu siguranţă, fonduri importante pe care vreau să le folosim pentru a dezvolta acea regiune comună Serbia-România din jurul Dunării, însă, cel mai important lucru, dincolo de faptul că miniştrii de interne au discutat şi foarte curând vom redeschide toate punctele de frontieră care sunt pregătite în acest sens, cea mai importantă este partea de infrastructură şi una din ideile principale a fost aceea de a avea, până la 1 septembrie, din partea celor doi miniştri, o situaţie foarte clară referitoare la o autostradă, un drum rapid între Timişoara şi Belgrad, care sunt costurile, care este modul de finanţare. Împreună, putem să dezvoltăm asemenea proiecte de infrastructură, care nu au mai fost făcute, cred, între România și Serbia de 40-50 de ani. Împreună avem aceeași viziune, că fără infrastructură nu ai cum să ai dezvoltare economică, iar Serbia se poate uita și spre România, spre est, atunci când vorbește de interese și de proiecte economice.
Avem proiectele energetice la care lucrăm împreună, însă cel mai important este să demarăm câteva proiecte concrete și să știm să ne uităm și noi spre Serbia și Serbia spre România, nu doar în alte direcții.
/../
Reporter: În condițiile în care vorbim despre aspirațiile europene ale Serbiei, contează evident și rolul conturat pe care România îl joacă pe plan european. În aceste condiții, dle premier, ați discutat cu președintele României, Traian Băsescu, despre negocierile de ieri seară din cadrul Consiliului European și despre nominalizarea pe care România o va face pentru comisarul european? Concret, când va trimite Ministerul Afacerilor Externe la Bruxelles scrisoarea de nominalizare a lui Dacian Cioloș?
Victor Ponta: Nu am discutat cu președintele, am discutat însă și am aflat că, din păcate, aseară nu s-a ajuns la o concluzie privind numirile în noile funcții la nivel european, cu excepția președintelui CE, dl Juncker, care a fost, de altfel, și votat de către parlament. După cum știți foarte bine, poziția Guvernului României, pe care de altfel am dezbătut-o și o voi discuta cu dl Juncker, este de a încerca să păstreze portofoliul agriculturii. Însă, ceea ce este important, din punctul nostru de vedere, atât în relația cu Serbia, cât și în relația cu Moldova, celălalt vecin special al României, este faptul că noi credem că și Moldova și Serbia trebuie să aibă o perspectivă foarte clară – îndeplinind standardele europene pot deveni membrii ai UE cât mai repede. Nu se poate spune că în următorii 5 ani sau 10 sau 20 Europa nu se mai extinde. Eu cred că Europa trebuie să se extindă atunci când aceste țări sunt pregătite, că vor fi în 2 ani sau în 5 sau în 7. Asta este părerea mea și cred că poporul sârb are nevoie de o perspectivă foarte clară, așa cum a avut nevoie și poporul român. Facem reforme, facem sacrificii, facem eforturi, dar asta înseamnă că aceste eforturi sunt recunoscute. Și repet ceea ce am spus la început, și anume că nu doar Serbia are nevoie de UE, eu cred că și UE are nevoie de Serbia în egală măsură și cred că acest gen de negocieri, așa cum le-a purtat și România, trebuie să se facă exact cu respectarea ambelor părți. În rest, foarte probabil vom avea portofoliul agriculturii. Dacă vorbim de agricultură, o să împărtășim colegilor sârbi experiența pe care noi am avut-o în ceea ce privește politicile europene, subvențiile pe care le acordăm. Asta ne-a ajutat, în sfârșit, să avem o producție agricolă extrem de importantă în ultimii ani. Agricultura și integrarea Serbiei în politica agricolă comună va fi o lată mare provocare pentru Serbia, dar sunt convins că vor reuși și acest lucru.
Reporter: /…/
Victor Ponta: Mă simt foarte bine ca prim-ministru, în compania dlui Vucic. Dar și dacă voi fi președinte, tot prieten voi fi cu primul-ministru al Serbiei. Pentru că am avut ocazia, cu puțin timp în urmă, să ne întâlnim într-un cadru informal, șase prim-miniștri, trei din UE, 3 care vor fi în UE - Serbia, Moldova și Georgia - oameni care, în primul rând, sunt în aceeași generație și au aceleași valori și au aceleași aspirații pentru țările lor. Așa încât, din orice poziție publică voi ocupa în România, voi rămâne un mare avocat al Serbiei, al Moldovei, al Georgiei, al celorlalte țări, pentru că, spun încă o dată, România a parcurs acest drum, a fost un drum foarte dificil, nici nu știe Aleksandar câte dificultăți va avea pe acest drum, dar a meritat acest lucru și cred că pentru poporul sârb drumul european este cel corect.
Primul ministru va fi însoțit de Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, și Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe.
Vizita reconfirmă angajamentul comun pentru intensificarea dialogului politic și pentru consolidarea relației bilaterale.
Discuțiile se vor concentra cu prioritate pe promovarea unor proiecte de cooperare, în domeniul economic, dar și în alte sectoare precum afaceri interne, cooperare transfrontalieră, mediu, turism, etc., precum și pe sprijinul concret pe care România îl acordă Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Vor fi abordate modalitățile de intensificare a dialogului ministerial, cooperarea în cadrul Strategiei Dunării, aspecte legate de minoritatea românească din Serbia și coordonarea în cadrul formatelor de cooperare regională.
Pe agenda de discuții vor figura, de asemenea, situația din vecinătatea estică și evoluțiile recente din Balcanii de Vest.
Primul-ministru Victor Ponta va efectua, împreună cu omologul sârb, și o deplasare la Bor, în Valea Timocului, unde se va întâlni cu reprezentanți ai comunității românești din zona.
Victor Ponta: Aș vrea să mulțumesc primului-ministru, prietenului meu Aleksandar, tuturor miniștrilor, pentru primirea călduroasă de aici de la Belgrad. Am ştiut întotdeauna că Serbia este, pentru România, nu un simplu vecin, ci un prieten special şi cred că este datoria noilor generaţii de oameni politici, noilor prim-miniştri, noilor miniştri, de a face mai mult în relaţia bilaterală, în primul rând, pe baza acestei prietenii şi a faptului că avem atât de mulţi ani de proiecte comune şi niciun fel de conflict în toată istoria noastră.
Vreau să urez, în primul rând, mult succes noului guvern, noului prim-ministru cu care mă întâlnesc azi, pentru prima dată, aici, la Belgrad. Ne-am văzut cu alte ocazii şi cred că, împreună, putem reprezenta acea generaţie de noi politicieni care duc ţările lor pe drumul dezvoltării şi al prosperităţii.
Vreau însă să spun, de asemenea, în numele poporului român, toată solidaritatea pentru cumplita încercare prin care Serbia a trecut, acele inundaţii, pierderi de vieţi omeneşti, pierderi materiale fără precedent. România a încercat şi atunci, vom încerca de fiecare dată, să sprijinim, dar ştiu sigur că greul va cădea întotdeauna pe umerii poporului sârb. Am încredere că Serbia, ca de fiecare dată, va reuşi să treacă, să fie mai puternică, după ce este încercată de o nenorocire, aşa cum au fost aceste inundaţii. Vreau, domnule prim-ministru, să prezint încă o dată toată solidaritatea şi tot sprijinul României pentru poporul sârb şi pentru eforturile pe care dvs. le faceţi de a îndrepta ceea ce s-a pierdut atunci.
Sunt la Belgrad cu un mesaj foarte clar din partea Guvernului României: suntem şi vrem să fim, cu siguranţă, cel mai hotărât avocat al Serbiei în parcursul său de integrare în UE. Pentru că eu cred că nu doar Serbia are nevoie de UE, şi UE are nevoie de Serbia. Cred că este în interesul României ca Serbia să fie cât mai curând membru al UE. Cred că este în interesul Europei să facem, într-adevăr, un continent integrat şi cred că, în procesul acesta dificil prin care şi România a trecut timp de aproape opt ani, înainte de a intra în UE, în 2007, Guvernul Serbiei, poporul sârb, vor face foarte multe sacrificii, vor face reforme dureroase, vor fi decizii dificile, însă sunt aici, la Belgrad, ca să asigur un prim-ministru de aceeaşi vârstă cu mine, ca în final toate aceste sacrificii se dovedesc că au meritat. Pentru România reformele şi transformarea pe care a suferit-o pentru a intra în Uniunea Europeană şi, acum, ca membru al Uniunii Europene, sunt spre binele poporului român şi sunt convins că toate lucrurile pe care le faceţi în perioada următoare sunt pentru binele poporului sârb. România vă va sprijini cu toată inima, fără niciun fel de condiţie, şi îmi doresc ca dvs. să învăţaţi din lucrurile bune făcute de România, dar şi din greşelile făcute de România în acest proces de integrare europeană, în aşa fel încât să faceţi mai puţine greşeli, să faceţi reformele mai rapid şi mai eficient decât România.
Eu sunt convins că Serbia, foarte repede, va reuşi să facă acele schimbări în ceea ce priveşte instituţiile democratice, reformele economice, infrastructura, tot ceea ce ţine de standarde europene şi vreau să spun aici, la Belgrad, că eu nu cred că între Uniunea Europeană şi Serbia prima problemă este negocierea legată de Kosovo. Cred că şi aceasta este importantă, însă cred că prima şi cea mai importantă problemă este faptul că e interesul ambelor părţi ca Serbia să îndeplinească toate standardele economice şi instituţionale ale Uniunii Europene. Vreau să vă bazaţi pe România, vreau să fiţi siguri că niciodată România nu va bloca într-un fel acest parcurs european al Serbiei, ci, dimpotrivă, vom fi cei mai buni prieteni şi sprijinitori ai dvs.
Spun acest lucru în contextul în care, uneori, s-a discutat la Bucureşti despre minorităţi şi despre dreptul minorităţilor în Serbia. Şi vreau să spun foarte clar că apreciez faptul că, azi, împreună cu primul ministru Vučić, vom merge împreună, vom sta de vorbă cu reprezentanţi ai minorităţii române, însă eu sunt un prim-ministru care nu are două măsuri: una în ţară şi una în afara ţării; adică, ceea ce e normal pentru minorităţile din România, acelaşi lucru e normal pentru minorităţile din orice ţară din Europa. Nu cer mai mult decât ceea ce România oferă. Cred că toate minorităţile sunt parte a ţării în care locuiesc. Sunt cetăţeni ai Serbiei, aşa cum minorităţile din România sunt cetăţeni ai României şi că, prin dialog, prin deschidere, putem să asigurăm o viaţă paşnică şi o dezvoltare comună a tuturor cetăţenilor din cele două ţări.
Ca să fiu foarte clar, apreciez şi vom avea dialog cu Guvernul Serbiei în tot ceea ce priveşte standarde europene de protecţie şi de drepturi acordate minorităţilor, dar niciodată acest subiect nu va fi un subiect de condiţionare din partea României sau nu va fi un subiect în care vom da lecţii altora. Cred că putem împreună să învăţăm cum să respectăm minorităţile şi cum să trăim împreună în ţările noastre.
Încă o dată, vreau să urez mult succes în drumul dificil pe care Guvernul Serbiei îl are: reforme interne, dezvoltare economică; să spun că pe acest drum suntem împreună, chiar dacă noi, România, suntem cu câţiva ani înainte în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, dar mai vreau să spun un lucru: în regiune, atâta timp cât Serbia şi România, ca buni prieteni, au o poziţie comună în toate problemele importante, sunt absolut convins că asta va ajuta pentru toate ţările din jur ca pacea, ca dezvoltarea comună să fie obiective de atins.
Am foarte mare încredere în primul ministru Vučić, în echipa sa de miniştri, oameni pe care i-am cunoscut şi pe care îi cunosc, şi sunt convins că vor duce Serbia, împreună cu România, spre ceea ce ne dorim cu toţii, şi anume ţări mai dezvoltate, ţări cu viitor pentru generaţiile care vin şi ţări foarte mândre.
Întotdeauna România, am apreciat faptul că Serbia şi sârbii sunt oameni foarte mândri şi cred că au de ce şi îmi doresc ca, în perioada următoare, să dovedim împreună că această mândrie se bazează pe potenţialul ambelor ţări, ambelor popoare, şi că împreună suntem mult mai puternici decât separat. Vă urez mult succes şi vă mulţumesc pentru primire!
Reporter: /…/
Victor Ponta: Noi avem o experiență de două feluri. În primul rând, în primii 5 ani de când am devenit membrii ai UE am pierdut timp și bani și nu am știut să folosim aceste fonduri. Şi primul meu sfat către prietenii sârbi este să se pregătească mai bine decât România pentru a înţelege procedurile şi importanţa capacităţii administrative. Trebuie să ai nişte funcţionari bine pregătiţi, bine plătiţi, care să ştie să facă proiecte, aşa cum se cer ele la nivel european. Deci, când vorbeam să înveţe din greşelile noastre, mă refeream şi la asta. În primii cinci ani, România a absorbit doar 7% din cele peste 20 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziţie pentru fonduri structurale şi de coeziune. Este adevărat că, anul trecut, peste trei miliarde de euro au venit în România. Anul acesta vor fi mai mult decât atât, însă, repet, tot ceea ce noi putem să sprijinim pentru ca aparatul administrativ al guvernului sârb să înveţe cât mai repede proceduri europene, vom face şi vom lucra împreună. Dacă vorbim despre Strategia Dunării, există, cu siguranţă, fonduri importante pe care vreau să le folosim pentru a dezvolta acea regiune comună Serbia-România din jurul Dunării, însă, cel mai important lucru, dincolo de faptul că miniştrii de interne au discutat şi foarte curând vom redeschide toate punctele de frontieră care sunt pregătite în acest sens, cea mai importantă este partea de infrastructură şi una din ideile principale a fost aceea de a avea, până la 1 septembrie, din partea celor doi miniştri, o situaţie foarte clară referitoare la o autostradă, un drum rapid între Timişoara şi Belgrad, care sunt costurile, care este modul de finanţare. Împreună, putem să dezvoltăm asemenea proiecte de infrastructură, care nu au mai fost făcute, cred, între România și Serbia de 40-50 de ani. Împreună avem aceeași viziune, că fără infrastructură nu ai cum să ai dezvoltare economică, iar Serbia se poate uita și spre România, spre est, atunci când vorbește de interese și de proiecte economice.
Avem proiectele energetice la care lucrăm împreună, însă cel mai important este să demarăm câteva proiecte concrete și să știm să ne uităm și noi spre Serbia și Serbia spre România, nu doar în alte direcții.
/../
Reporter: În condițiile în care vorbim despre aspirațiile europene ale Serbiei, contează evident și rolul conturat pe care România îl joacă pe plan european. În aceste condiții, dle premier, ați discutat cu președintele României, Traian Băsescu, despre negocierile de ieri seară din cadrul Consiliului European și despre nominalizarea pe care România o va face pentru comisarul european? Concret, când va trimite Ministerul Afacerilor Externe la Bruxelles scrisoarea de nominalizare a lui Dacian Cioloș?
Victor Ponta: Nu am discutat cu președintele, am discutat însă și am aflat că, din păcate, aseară nu s-a ajuns la o concluzie privind numirile în noile funcții la nivel european, cu excepția președintelui CE, dl Juncker, care a fost, de altfel, și votat de către parlament. După cum știți foarte bine, poziția Guvernului României, pe care de altfel am dezbătut-o și o voi discuta cu dl Juncker, este de a încerca să păstreze portofoliul agriculturii. Însă, ceea ce este important, din punctul nostru de vedere, atât în relația cu Serbia, cât și în relația cu Moldova, celălalt vecin special al României, este faptul că noi credem că și Moldova și Serbia trebuie să aibă o perspectivă foarte clară – îndeplinind standardele europene pot deveni membrii ai UE cât mai repede. Nu se poate spune că în următorii 5 ani sau 10 sau 20 Europa nu se mai extinde. Eu cred că Europa trebuie să se extindă atunci când aceste țări sunt pregătite, că vor fi în 2 ani sau în 5 sau în 7. Asta este părerea mea și cred că poporul sârb are nevoie de o perspectivă foarte clară, așa cum a avut nevoie și poporul român. Facem reforme, facem sacrificii, facem eforturi, dar asta înseamnă că aceste eforturi sunt recunoscute. Și repet ceea ce am spus la început, și anume că nu doar Serbia are nevoie de UE, eu cred că și UE are nevoie de Serbia în egală măsură și cred că acest gen de negocieri, așa cum le-a purtat și România, trebuie să se facă exact cu respectarea ambelor părți. În rest, foarte probabil vom avea portofoliul agriculturii. Dacă vorbim de agricultură, o să împărtășim colegilor sârbi experiența pe care noi am avut-o în ceea ce privește politicile europene, subvențiile pe care le acordăm. Asta ne-a ajutat, în sfârșit, să avem o producție agricolă extrem de importantă în ultimii ani. Agricultura și integrarea Serbiei în politica agricolă comună va fi o lată mare provocare pentru Serbia, dar sunt convins că vor reuși și acest lucru.
Reporter: /…/
Victor Ponta: Mă simt foarte bine ca prim-ministru, în compania dlui Vucic. Dar și dacă voi fi președinte, tot prieten voi fi cu primul-ministru al Serbiei. Pentru că am avut ocazia, cu puțin timp în urmă, să ne întâlnim într-un cadru informal, șase prim-miniștri, trei din UE, 3 care vor fi în UE - Serbia, Moldova și Georgia - oameni care, în primul rând, sunt în aceeași generație și au aceleași valori și au aceleași aspirații pentru țările lor. Așa încât, din orice poziție publică voi ocupa în România, voi rămâne un mare avocat al Serbiei, al Moldovei, al Georgiei, al celorlalte țări, pentru că, spun încă o dată, România a parcurs acest drum, a fost un drum foarte dificil, nici nu știe Aleksandar câte dificultăți va avea pe acest drum, dar a meritat acest lucru și cred că pentru poporul sârb drumul european este cel corect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu