Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 4 octombrie 2020

Expoziția Nestematele adâncurilor. Flori de mină din colecția Muzeului Banatului Montan

Muzeul Banatului Montan Reșița organizează expoziția Nestematele adâncurilor. Flori de mină din colecția Muzeului Banatului Montan.

Florile de mină asemuite pe

drept cu nestematele scoarței terestre, își au geneza  spațio-temporară în vremurile în care munții se aflau încă în formare. Bijutier primordial, natura a făurit metodic și riguros, cu geniu matematic, forme geometrice perfecte.

Mineralele sunt substanțe naturale solide, mai rar fluide (precum mercurul), fiind întrebuinţate în diverse scopuri, de la podoabe și obiecte de decor până la surse de energie  și îngrăşăminte sau amendamente în agricultură.

Colecția de minerale din cadrul Muzeul Banatului Montan a prins formă în urma unor donații din anii 70. Cea mai mare achiziție de eșantioane s-a făcut în anul 1982 de la cunoscutul mineralog Constantin Gruescu (1924-2020). Din bogăția mineralogică a Banatului, Muzeul Banatului Montan deține o colecție de 287 piese, unele descoperite în zonele miniere din Banat precum Ocna de Fier, Dognecea Moldova Nouă, Rușchița, Sasca Montană, Teregova, provenite din donații și achiziții. Cea mai spectaculoasă piesă este MACLA JAPONEZĂ sau coaxială, rezultată prin juxtapunerea a două cuarțuri, descoperită la Ocna de Fier.

Exponatele prezentate acoperă din punct de vedere științific mai multe grupe de minerale: silicați, sulfați și sulfuri, oxizi și hidroxizi dar și carbonați și borați. Cristale (cuarţuri), mostre de granați (andraditul, melanitul) și minerale (blendă, calcit, psilomelan, galenă, goethit, calcedonia).

Expoziția poate fi vizitată începând cu data de 6 octombrie 2020.

 


Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)