Precizări cu privire la decesul unor muncitori români,
angajaţi ai şantierului naval Meyer din Papenburg (Germania) şi
acţiunile întreprinse de MAE în acest context
Ministerul Afacerilor Externe
monitorizează constant situaţia cetăţenilor români care lucrează în
străinătate, în cooperare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi celelalte instituţii relevante,
pentru a asigura protecţia acestora în raporturile de muncă cu
angajatorii străini şi în conformitate cu legislaţia naţională şi
europeană aplicabilă.
În acest sens, MAE foloseşte informaţiile
transmise prin intermediul ambasadelor şi ataşaţilor pentru afaceri
sociale şi de muncă, pe care le obţin din contactele cu cetăţenii
români, angajatorii şi autorităţile statelor respective.
Pe măsura liberalizării treptate a
pieţelor muncii din statele UE şi în perspectiva totalei liberalizări a
acestora de la 1 ianuarie 2014, s-au înregistrat, mai ales în ultimul
timp, sesizări numeroase faţă de modul în care angajatorii respectă
drepturile salariale sau alte drepturi ale muncitorilor români (condiţii
de cazare, ore suplimentare, zile libere, etc.). Din aceste motive,
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ambasadelor şi oficiilor
consulare ale României, a susţinut faţă de autorităţile locale, în mod
consecvent, principiul egalităţii de tratament între lucrătorii români
şi cei ai statelor respective. Potrivit acestui principiu, statuat ca
atare în reglementările europene şi în Tratatul de aderare a României la
Uniunea Europeană, un angajat român într-un stat UE are aceleaşi
drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi cetăţeni europeni.
În ceea ce priveşte eventuale
situaţii dificile cu care se confruntă cetăţenii români, atragem atenţia
asupra necesităţii unei cât mai bune informări prealabile a acestora
asupra drepturilor şi obligaţiilor care le revin în cazul muncii în
străinătate. Sugerăm, în acest sens, consultarea recomandărilor de pe
site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi al misiunilor diplomatice,
precum şi Ghidurilor lucrătorului român, editate de Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Ministerul
Afacerilor Externe descurajează categoric munca la negru, care
reprezintă o încălcare a legislaţiei statelor gazdă şi îi expune pe
cetăţenii români la riscuri crescute privându-i de drepturile legale
cuvenite angajaţilor.
În cazul în care le sunt încălcate
drepturile, recomandăm cetăţenilor români să se adreseze neîntârziat
ambasadelor sau consulatelor, care pot oferi recomandări asupra modului
de acţiune potrivit legislaţiei locale, cât şi agenţiilor de muncă şi
sindicatelor din ţările respective, care oferă consultanţă specializată.
Ministerul Afacerilor Externe
oferă, prin intermediul ambasadelor şi oficiilor consulare, asistenţă
cetăţenilor români aflaţi în diferite situaţii dificile, dar în cazul
problemelor de muncă, aceasta nu poate înlocui dialogul cu autorităţile
şi recomandarea către cetăţeni de a iniţia acţiuni în justiţie la
instanţele specializate în litigii de muncă din statele respective. O
altfel de implicare excede competenţele diplomatice sau consular
Referitor la cazul celor doi
cetăţeni români, angajaţi ai şantierului naval Meyer, decedaţi în urma
intoxicării cu monoxid de carbon într-un incendiu din oraşul Papenburg,
la 13 iulie 2013, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul
Ambasadei României la Berlin, a intervenit pe lângă firmele implicate
în angajarea acestora, încă de la momentul în care a fost informat de
producerea tragediei.
Reprezentanţi ai Ambasadei României
la Berlin au luat imediat legătura cu şantierul naval Meyer şi cu firma
de recrutare a personalului SDS GmbH Emden, şi s-au deplasat la
Papenburg pentru a clarifica condiţiile de muncă şi viaţă ale
lucrătorilor români şi pentru a acorda asistenţă consulară acestora. Pe
lângă asistenţa consulară specifică acordată în asemenea situaţii,
Ambasada a anunţat şi familiile victimelor de tragedia produsă.
Un diplomat al Ambasadei s-a
deplasat în oraşul Papenburg, unde a discutat cu o mare parte din
cetăţenii români angajaţi în prezent pe şantierul Meyer, cu
reprezentanţi ai conducerii şantierului naval Meyer şi a firmei germane
SDS GmbH Emden, care s-a ocupat de recrutarea şi aducerea la muncă pe
acest şantier a muncitorilor români. În cadrul discuţiilor au fost
evaluate condiţiile de muncă, salarizare, cazare, protecţie socială şi
de sănătate etc.
Cetăţenii români care au discutat
cu reprezentantul Ambasadei s-au declarat mulţumiţi de veniturile
realizate, stabilite în funcţie de vechime şi de orele lucrate, precum
şi de condiţiile de cazare şi de asigurare medicală de care beneficiază.
De altfel, mulţi dintre aceştia au arătat că lucrează pe acest şantier
naval de circa 7 ani. La rândul lor, reprezentanţii şantierului naval
Meyer au apreciat calitatea lucrătorilor români şi au exprimat interesul
pentru continuarea cooperării cu aceştia.
Ambasada României la Berlin va
menţine contactul, în egală măsură, cu muncitorii români, dar şi cu
conducerea firmei, şi are în vedere organizarea unei noi vizite la
şantierul naval Meyer, pentru a se asigura că lucrătorii români
beneficiază în continuare de condiţii normale de viaţă şi muncă.
Sursa : Ministerul Afacerilor Externe
Publicat de:Irina M.C.
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu