Aproximativ 78 de milioane de nou-născuți – sau trei din
cinci – nu sunt alăptați la sân în prima oră de viață, confruntându-se astfel
cu un risc crescut de deces și dezvoltare de boli și cu șanse reduse de a
continuă alăptarea la sân, susțin UNICEF și OMS într-un nou raport. Majoritatea
acestor copii se nasc în țări cu venituri mici și medii.
Raportul arată că nou-născuții care sunt alăptați la sân
în prima oră de viață au șanse sporite de supraviețuire. Chiar și un decalaj de
câteva ore după naștere poate avea consecințe potențial mortale. Contactul
piele pe piele cu mama, împreună cu suptul la sân stimulează producția de lapte
a mamei, inclusiv a colostrului, denumit și “primul vaccin” al nou-născutului,
care este extrem de bogat în nutrienți și anticorpi.
“În fiecare an, milioane de nou-născuți nu se bucură de
beneficiile alăptării timpurii la sân. De cele mai multe ori, motivele pentru
care se întâmplă acest lucru pot fi schimbate. Pur și simplu mamele nu primesc
susținere suficientă pentru a alăpta în acele momente esențiale după naștere,
nici chiar din partea personalului medical din maternități”, spune Henrietta H.
Fore, Director Executiv UNICEF.
“Că parte a proiectului pilot Pachetul Minim de Servicii
în Bacău, asistenții comunitari și mediatorii sanitari romi încurajează în mod
constant alăptarea. Inițierea alăptării în prima oră este că și cum i-ai
administra copilului primul vaccin. Cercetările internaționale arată că
alăptarea oferă avantaje semnificative atât pentru copil, cât și pentru mamă,
precum și pentru societate. Reduce riscurile pentru mai multe boli pe întreaga
durată a vieții”, declară Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Conform raportului, ratele alăptării în prima oră după
naștere sunt cele mai crescute în Africa de Est și de Sud (65%) și cele mai
mici în Asia de Est și în Pacific (32%). Aproximativ 9 din 10 copii născuți în
Burundi, Sri Lanka și Vanuatu sunt alăptați la sân în prima oră de viață spre
deosebire de 2 din 10 copii alăptați la sân în Azerbaidjan, Chad și
Muntenegru.*
“Alăptarea la sân le oferă copiilor cel mai bun start în
viață posibil”, spune Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director-General al OMS.
“Trebuie să urgentăm extinderea susținerii mamelor – fie că vorbim despre
membrii familiei, lucrătorii din domeniul medical, angajatori sau guverne,
astfel încât să le ofere copiilor startul în viață pe care îl merită”.
Raportul Capture the Moment, care analizează date din 76
de țări, a constatat că, în ciuda importanței alăptării timpurii la sân, prea
mulți nou-născuți sunt lăsăți să aștepte prea mult din diferite motive, precum:
Hrănirea nou-născuților cu alimente sau băuturi, inclusiv
formule de lapte: Practici comune precum eliminarea colostrului, o persoană mai
în vârstă care îl hrănește pe bebeluș cu miere sau personalul medical care îi
administrează copilului un lichid specific, precum apă cu zahăr sau o formulă
de lapte, întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama sa.
Creșterea numărului de nașteri prin cezariană la cerere:
în Egipt, procentul nașterilor prin cezarienă a crescut mai mult decât dublu
între 2005 și 2014, de la 20% la 52%. În aceeași perioadă ratele începerii
timpurii a alăptării au scăzut de la 40% la 27%. Un studiu efectuat în 51 de
state arată că ratele începerii alăptării timpurii la sân sunt în mod
semnificativ mai mici în rândul nou-născuților prin cezariană. În Egipt, doar
19% dintre copiii născuți prin cezariană au fost alăptați la sân în prima oră
de viață, comparativ cu 39% dintre cei născuți pe cale naturală.
Diferențe în calitatea îngrijirilor oferite mamelor și
nou-născuților: conform raportului, prezența unui specialist în nașteri nu pare
să influențeze ratele alăptării timpurii la sân. În 58 de state între anii 2005
și 2017, nașterile în instituțiile medicale au crescut cu 18 puncte
procentuale, pe când ratele începerii alăptării timpurii au crescut cu doar 6
puncte procentuale. În multe cazuri, nou-născuții sunt separați de mamele lor
imediat după naștere, iar orientarea oferită de personalul medical este
limitată. În Serbia, ratele au crescut cu 43 de puncte procentuale între 2010
și 2014 datorită eforturilor depuse pentru a îmbunătăți serviciile de îngrijire
pe care le primesc mamele la naștere.
Studiile anterioare, citate în raport, arată că
nou-născuții care au fost hrăniți la sân între 2 și 23 de ore de la naștere au
avut un risc de deces cu 33% mai mare comparativ cu cei care au fost alăptați
în prima oră de viață. În rândul nou-născuților care au fost alăptați la o zi
după naștere sau mai mult, riscul a crescut mai mult decât dublu.
Raportul îndeamnă guvernele, donatorii și alți decidenți
să adopte măsuri juridice solide pentru a restricționa marketingul formulelorde
lapte praf și al altor substituenți de lapte matern.
Global Breastfeeding Collective condus de către UNICEF și
OMS a publicat în 2018 (Graficul de performanță global în domeniul alăptării la
sân) 2018 Global Breastfeeding Scorecard, care monitorizează progresele
politicilor și programelor de alăptare. În cadrul acestuia statele sunt
încurajate să avanseze politici și programe care să le ajute pe mame să înceapă
alăptarea în prima oră de viață a copilului lor și să continue cât de mult
doresc.
######
Despre Organizația Mondială a Sănătății
Organizația Mondială a Sănătății conduce și coordonează
programe internaționale de sănătate în sistemul Organizației Națiunilor Unite.
Împreună cu cele 194 de State Membre, misiunea OMS este de a promova sănătatea,
e a contribui la securitatea mondială și de a deservi categoriile vulnerabile.
Pentru mai multe informații despre OMS, vizitați www.who.int. Aflați mai multe
despre activitatea OMS în domeniul alăptării la sân aici. Urmăriți OMS pe
Twitter și Facebook.
Despre UNICEF în România
UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi
teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada
copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul,
Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri
naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor
copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea
adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială
şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu