Informare privind consecinţele cultivării în România a plantelor modificate genetic

Prezintă: - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

                 Caraş-Severin;

     - Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Caraş-Severin.

INFORMARE PRIVIND CONSECINŢELE CULTIVĂRII ÎN ROMÂNIA A PLANTELOR MODIFICATE GENETIC

        Plantele modificate genetic au reprezentat în ultimele două decenii unul dintre cele mai controversate domenii ale ştiinţei. Introduse în 1995 în SUA şi în Canada, culturile de plante modificate genetic sunt utilizate astăzi de peste 15 milioane de agricultori din 25 de ţări, iar producţia mondială a ajuns la 156 de milioane de hectare cultivate în SUA, Canada, America de Sud şi India.

        Temerile iniţiale referitoare la efectul pe care plantele modificate genetic ar fi putut să îl aibă asupra mediului înconjurător nu au fost confirmate. Au trecut mai mult de 30 de ani de atunci şi nimeni nu poate spune, cu dovezi ştiinţifice imbatabile, care sunt efectele plantelor transgenice asupra sănătăţii umane şi a mediului.

ORGANISM MODIFICAT GENETIC (OMG)= înseamnă orice organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere și /sau recombinare naturală (art.2, alin.2- Directiva 2001/18).

România , ca stat membru a adoptat Legislația  europeană  în domeniu și anume:

- OMG trebuie autorizate (Directiva 2001/18 și Regulamentul 1829/2003)

- Trasabilitatea OMG trebuie asigurată

Concept introdus legal de Regulamentul 178/2002, dezvoltat special pentru alimente și furaje modificate genetic de Regulamentele 1829/2003 și 1830/2003

- Produsele modificate genetic trebuie să fie etichetate

Regulamentele 1829/2003 și 1830/2003.

Legislație europeană

1.Regulamentul nr.1829/2003 al Parlamentului European și al Consișiului privind alimentele și furajele modificate genetic - stabilește procedura comunitară de autorizare  a alimentelor și furajelor modificate genetic și regulile de trasabilitate și etichetare ce trebuie respectate de operatorii implicați.

2. Regulamentul nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al consililui privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea și etichetarea alimentelor și furajelor modificate genetic - stabilește regulile detaliate privind trasabilitatea  și etichetarea OMG dar și a alimentelor și furajelor produse și /sau provenite din acestea.

Legislație  în România

1. Hotărârea Guvernului nr.173/2006  privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea și etichetarea alimentelor și furajelor produse din organisme modificate genetic- creează cadrul legal pentru implementarea Regulamentului nr.1830/2003, prin stabilirea competențelor autorităților de control în domeniul trasabilității și etichetării alimentelor și furajelor  modificate genetic și sancțiunile aplicate în cazul încălcării acestei legislații.

2. Hotărârea Guvernului nr.256/2006 privind alimentele și furajele modificate genetic- creează cadrul legal pentru implementarea Regulamentului nr.1829/2003, stabilind autoritatea națională competentă, procedura decizională și de autorizare precum și regulile generale de trasabilitate și etichetare a OMG ce trebuie respectate de operatori.

Trasabilitate - HG 173/2006

Operatorii lanțului alimentar trebuie să respecte următoarele principii:

- informații transmise în scris( documente de însoțire, factură, chitanță,etichetă) operatorului care primește produsul

- o indicație despre fiecare dintre ingredientele alimentare obținute din OMG

- o indicație despre fiecare dintre furajele sau aditivii furajeri produși din OMG

- în cazul produselor pentru care nu există o listă a ingredientelor , o indicație  conform căreia produsul este obținut din OMG

- stocarea informațiilor pentru o perioadă de 5 ani

- deținerea de sisteme și proceduri standardizate, care să permită stocarea acestor informații

- transmiterea informației către operatorul căruia îi tranzacționează produsul respectiv

- Codul/Codurile unice de identificare .

Etichetare - HG 173/2006

Principii de etichetare ce trebuie respectate de operatori - toate produsele cu conținut de OMG trebuie etichetate, prin ,, Acest produs conține ,,numele organismului/organismelor modificate genetic..,,

 - pragul de 0,9%

Pragul de 0,9% sub care produsele nu sunt supuse etichetării - se referă la cantitatea de ingredient MG și nu la întreg produsul ca atare , iar prezența să fie întâmplătoare sau inevitabilă tehnic, iar operatorul să demonstreze acest lucru.

Autorizare

Există Procedură la nivelul Uniunii Europene - Regulamentul 1829/2003 - HG 256/2006

- Nici un produs modificat genetic nu poate fi introdus pe piață decât dacă face obiectul unei autorizări.

- Companiile depun solicitarea de autorizare la autoritatea competentă dintr-un anumit Stat Membru. Acesta , după evaluarea dosarului transmite informațiile la Comisia Europeană.

- Comisia transmite către EFSA pentru furnizarea unei opinii științifice.

- Consultări ale publicului.

-După aceasta au loc discuții în cadrul Comitetului Permanent pentru Lanțul Alimentar și Sănătate Animală( 27 State Membre)- al Comisiei în care în urma votului se ia decizia autorizării sau neautorizării OMG în cauză.

OMG autorizate în UE pentru utilizare ca aliment, furaj, aditiv alimentar sau furajer există în total 38 OMG.

 Porumb - (23 tipuri)

Soia        - (3)

Bumbac - (7)

Rapiță    - (3)

Sfeclă de zahăr -(1)

Cartof    - (1)

OMG autorizate pentru cultivare în UE

Porumb MON 810 - cultivare și utilizare ca aliment și furaj(autorizat în 1998)

Cartoful AMFLORA - utilizare industrială.

Registrul Comunitar

După autorizare , OMG sunt înregistrate în Registrul Comunitar, care cuprinde toate OMG autorizate și utilizările acestora.

Fiecare OMG primește un COD UNIC DE IDENTIFICARE , poate fi accesat la adresa: http://ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm

CONTROLUL OFICIAL

S-a semnat un protocol privind delimitarea, conform competențelor, a responsabilitățiilor autorităților în domeniul controlului oficial al organismelor modificate genetic pe întreg lanțul alimentar( ANSVSA, MAPDR, GNM, ANPC).

RESPONSABILITĂȚI ANSVSA:

- controlul respectării cerințelor de trasabilitate de către operatorii din domeniul OMG pe întreg lanțul alimentar cu excepția producției primare respectiv ferma și producătorii agricoli;

- furnizează opinii științifice pe problematici legate de OMG;

- prin Unitatea de Biologie Moleculară și OMG din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, realizează analize calitative și cantitative pentru detecția de OMG.

ANSVSA- este coordonator al sistemului de control.

PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI ALIMENTELOR - se efectuează prin controale pentru soia, porumb, rapiță, bumbac, sfeclă de zahăr. Sunt supuse controlului următoarele categorii de unități:

- depozite de soia, porumb, rapiță, bumbac,sfeclă de zahăr;

- fabrici de nutrețuri concentarte;

- unități de procesare soia, porumb, sfeclă de zahăr, bumbac sau rapiță pentru obținerea de alimente , altele decât cele pentru producția de ulei;

- unități de comercializare a soiei, porumbului sau rapiței și produselor care conțin, sunt constituite sau sunt derivate din soia, porumb sau rapiță.

Prelevarea de probe - în conformitate cu ,, Ghidul privind inspecția și prelevarea de probe pentru alimente și furaje care conțin sau pot conține organisme modificate genetic,,- Recomandarea Comisiei nr. 787/2004 privind ghidarea tehnică pentru prelevarea și detecția de organisme modificate genetic și materialul produs din OMG ca sau în produse.

- prelevarea din vagoane, camioane, barje sau vapoare

- prelevarea din silozuri, buncăre sau magazii

- prelevarea din saci

- prelevarea de produse preambalate

Determinarea conformității se face prin controlul documentelor de proveniență a produselor și documentelor de livrare și analiza probelor trimise la Unitatea de Biologie Moleculară și OMG din cadrul IDSA sau Laboratoarele DSVSA desemnate.

Măsuri în caz de neconformitate

- aplicarea de sancțiuni,

- retragerea lotului în vederea reetichetării( dacă lotul este pe piață),

- suspiciunea de cultură ilegală(soia)- cooperarea cu DADR

- informarea prin RASFF

VIITOR

      Din ce în ce mai mulţi specialişti recunosc că pentru ca planeta să poată hrăni 9 miliarde de persoane, populaţia mondială estimată de ONU pentru anul 2050, modul în care omenirea practică agricultura trebuie să se schimbe.       Biotehnologia reprezintă unul dintre mecanismele prin care această schimbare poate avea loc, generând o producţie mai mare cu un consum mai mic de resurse, îngrăşăminte, erbicide şi pesticide.

      De asemenea, cercetătorii speră să obţină cu ajutorul modificărilor genetice soiuri de plante care să prezinte o rezistenţă sporită la şocurile climatice provocate de încălzirea globală, soiuri rezistente la insecte, care pot suporta mai bine secetele şi sarea şi care vor fi îmbogăţite cu Omega-3, vitamina A şi alte substanţe benefice.

Director executiv                                                                  Intocmit

Dr. Imbrea Lazar Dorin                                                        Dr.ing. Iancu Anca   

  

INFORMARE PRIVIND CONSECINŢELE CULTIVĂRII ÎN ROMĂNIA

A PLANTELOR MODIFICATE GENETIC

Ce inseamnă organism modificat genetic ? (OMG)

          Organismul Modificat Genetic  este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normale, cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietăţi noi.

Romănia are o istorie relativ lungă  în cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

         Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în Romănia în anul 1998. Este vorba de soia modificată genetic ce aparţinea companiei Monsanto.

        Cifre oficiale arată că în Romănia în anul 2004 au fost cultivate 5523 ha cu soia modificată genetic;  în anul 2005 au fost cultivate 87600 ha cu soia modificată genetic; iar în anul 2006 au fost cultivate 137275.5 ha cu soia modificată genetic.

        Cănd Romănia a devenit stat membru al Uniunii Europene in anul 2007,  soia modificată genetic a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul Romăniei, în sensul că România şi-a aliniat culturile modificate genetic cu ceea ce este permis în Uniunea Europeană (soia modificată genetic nu este autorizată pentru cultivare pe teritoriul Uniunii Europene, fiind considerată nefezabilă din punct de vedere economic).
         În acelaşi an, 2007, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romănia un porumb modificat genetic cu denumirea MON810 (ce aparţine companiei Monsanto). Acesta era singurul organism modificat genetic autorizat in Uniunea Europeană, pe care Romănia l-a autorizat automat.

De ce sunt organismele modificate genetic o problemă?

- pentru oameni: Cele mai recente studii demonstrează că produsele modificate genetic afectează sănătatea mamiferelor. Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piaţa Uniunii Europene, a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului şi rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu ştiinţific.

- pentru mediu: Odată eliberate in mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacţionează în mod liber cu intregul ecosistem. Culturile convenţionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorită văntului sau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte şi erbicide. Multe insecte care se hrănesc în mod natural cu daunătorii plantelor de cultură suferă şi chiar mor dacă consumă daunători de pe plante modificate genetic, aşa este cazul buburuzelor care se hrănesc cu paduchi de frunză.

Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate genetic. Organismele modificate genetic se pot reproduce şi incrucişa cu organisme din mediul natural, rezultănd astfel organisme noi, intr-un mod necontrolat şi imprevizibil.

- pentru fermieri: Culturile modificate genetic au fost create pentru profit de companiile producătoare, care au o politică extrem de agresivă. Una din consecinţele utilizării de seminţe modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile următoare seminţele obţinute din recoltă, din cauza patentelor pe aceste varietăţi. În fiecare an, agricultorul va trebui să cumpere seminţele de la companiile producătoare. În cazul în care fermierul este depistat că nu a cumpărat seminţele din cultură, este pasibil de plătirea unor amenzi şi despăgubiri substanţiale către companie, pe baza legislaţiei de proprietate intelectuală.

       Datorită uniformităţii genetice a culturilor modificate genetic există riscul ca o cultură întreagă să fie distrusă de un singur dăunător nou.

       Pentru mediile rurale în care este dezvoltat agroturismul, prezenţa culturilor modificate genetic în micile ferme reprezintă un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorită ingrijorărilor cetăţenilor din toata lumea, care sunt alarmaţi de riscurile organismelor modificate genetic asupra sănătăţii şi mediului şi care doresc ca alimentele pe care le consumă să fie căt mai sigure şi ecologice.

      În ceea ce priveşte cultivarea plantelor modificate genetic, Legislaţia comunitară în vigoare permite cultivarea unei singure plante modificate genetic, respectiv  porumb MON 810.

     Caracteristica porumbului MON 810 este rezistenţa la atacul de insecte şi anume la sfredelitorul porumbului , a cărui larvă produce mari pagube la producţiile de porumb.

     La soiurile modificate genetic, pe lăngă producţii mai mari obţinute, se reduc şi costurile de întreţinere a culturilor, in urma eliminării pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.

       Faţă de cultura convenţională de porumb, la soiul modificat genetic MON 810 dezavantajul este că sămănţa pentru înfiinţarea culturii are un preţ de achiziţie mai mare.

      Cultura de porumb la soiul modificat genetic MON 810 ,se înfiinţează numai în baza Autorizaţiei de cultivare eliberată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi este inventariată şi monitorizată permanent de către inspectorii Compartimentului Monitorizare Inspecţii, Verificare şi Control Caraş- Severin, este urmărită inclusiv trasabilitatea producţiei obţinute.

     Autorizarea de cultivare a porumbului la soiul modificat genetic MON 810 se face conform Ordinului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.61 din 26.03.2012.

    Obligatoriu se face testarea culturilor din apropierea celor modificate,producători agricoli nu au voie să cultive porumbul  modificat genetic MON 810   la distanţe mai mici de 200 metri de alte culturi convenţionale.

    Porumbul modificat genetic se foloseşte în furajarea animalelor, intrucăt in ceea ce priveşte consumul uman se consideră că cercetările pro sau contra organismelor modificate genetic nu sunt avansate.

     Asociaţia Eco Ruralis, doreşte interzicerea imediată a organismelor modificate genetic  în Romănia, printr-un moratoriu pe o perioadă de 5 ani. Efectele negative ale organismelor modificate genetic nu sunt complet evaluate şi se consideră că nu ne putem asuma riscurile pe termen lung in schimbul unui mic profit economic de care vor beneficia doar căţiva mari fermieri industriali.

     În judeţul Caraş-Severin nu s-au emis autorizaţii pentru cultivarea porumbului modificat genetic MON 810.                                                                                                                        În urma adresei  primită de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, referitoare la realizarea unei campanii de informare privind interzicerea  cultivării soiei modificată genetic,  instituţia noastră a luat legătura cu societăţile comerciale agricole şi cu primăriile din judeţul nostru şi li s-a adus la cunoştinţă interzicerea  cultivării soiei modificată genetic şi a consecinţelor la care se expun în cazul depistării suprafeţelor cultivate cu soia modificată genetic.

DIRECTOR EXECUTIV

Iosif Marius ZARCULA