Croaţia a devenit parte a UE, dar are în faţă mai multe provocări

Aderarea Croaţiei este un eveniment istoric, care readuce ţara în locul său de drept din inima Europei. Aştept cu nerăbdare contribuţia Croaţiei la UE, care va fi o poveste de succes, atât în beneficiul UE, cât şi al poporului croat şi al Europei de Sud-Est ca întreg', a declarat recent Barroso într-un interviu pentru corespondenţii croaţi de la Bruxelles. Şeful executivului comunitar a adăugat că ţara răvăşită de război cu două decenii în urmă este acum 'o democraţie stabilă', dar a precizat că 'Croaţia va trebui să răspundă urgent unor

provocări importante în ceea ce priveşte stimularea creşterii, consolidarea finanţelor publice, promovarea competitivităţii şi asigurarea stabilităţii financiare'.

Barroso a reiterat importanţa combaterii corupţiei, în care apreciază că Croaţia a obţinut rezultate concrete, şi a menţionat că perioada tranzitorie de şapte ani în care statele membre pot impune restricţii pe piaţa muncii pentru lucrătorii croaţi va trece 'foarte repede'. Nouă state membre au anunţat până acum că vor aplica astfel de restricţii în primii doi ani de la aderare.

Premierul croat Zoran Milanovic a declarat sâmbătă, într-o emisiune televizată, că nu va exista niciun miracol în ţară după aderarea Croaţiei la UE de la 1 iulie, care va marca doar începutul cursei. 'Soarele va fi la fel, acelaşi vânt va sufla, iar ploaia va cădea în acelaşi mod', a explicat Milanovic. 'Înseamnă noi oportunităţi. Primele secunde ale datei de 1 iulie vor marca începutul unei noi curse în care progresul va fi vizibil', a adăugat şeful statului Ivo Josipovic.

Întrebat când va trăi populaţia mai bine, premierul croat a răspuns că se aşteaptă ca această îmbunătăţire să aibă loc în următorii zece ani: 'Mă aştept la zece ani de creştere moderată. Nu suntem o ţară săracă, dar ne numărăm printre ţările mai puţin înstărite'. Josipovic a afirmat la rândul său că stabilitatea este importantă pentru fiecare societate. 'Este, drept urmare, important ca în fiecare an PIB-ul să continue să crească, chiar şi cu puţin. Ar trebui să ne aşteptăm măcar la o mică creştere'.

Croaţia, cu un PIB de 39% sub media europeană, care îl depăşeşte doar pe cel al României şi Bulgariei, are o economie care este în recesiune din 2009, iar rata şomajului este de 21%, notează France Presse. Din acest motiv, părerile croaţilor despre aderarea la UE şi manifestările care celebrează evenimentul sunt împărţite.

'300.000 de şomeri, asta vom sărbători? Are UE o baghetă magică pentru a face să dispară toate problemele?', scrie un internaut pe pagina oficială a guvernului croat de pe Facebook. Pe de altă parte, Tihana Strmecki, o femeie de 48 de ani, de profesie inginer, din oraşul Sisak, se arată optimistă. 'Sunt fericită, pentru că mereu am fost orientaţi către Vest. Vom fi parte a Europei şi sper că nimeni nu va mai ataca această ţară vreodată', scrie ea, referindu-se la războiul de independenţă din 1991-1995.

Odată cu aderarea sa la UE, Croaţia are sarcina majoră de proteja cea mai lungă frontieră externă a blocului comunitar, într-o regiune binecunoscută pentru traficul cu fiinţe umane, droguri şi arme, în condiţiile în care ţara face parte din aşa-numita rută balcanică, care începe din Turcia şi mai include Grecia, Macedonia şi Serbia, scrie site-ul EUbusiness.

Autorităţile croate trebuie să monitorizeze o graniţă de peste 1.300 km, care depăşeşte frontiera Finlandei cu Rusia, având graniţe comune cu Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina. 

La postul de trecere a frontierei cu Muntenegru de la Karasovici, oficialul din forţele de poliţie Stane Urlovic afirmă că 'drogurile şi imigranţii ilegali reprezintă principala noastră preocupare'. Numai anul trecut în jur de 6.500 de migranţi au fost prinşi în Croaţia în drum spre Europa de Vest, provenind din Afganistan, Siria, Turcia şi Albania şi din naţiuni africane ca Somalia sau Algeria. 

Integral pe www.agerpress.ro