JUSTITIA RESTAURATIVA. DIFERENTA DINTRE ACORDUL DE RECUNOASTERE A VINOVATIEI , IMPACAREA, RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE SI INCHEIEREA UNUI ACORD DE MEDIERE

           Daca in urma cu doua articole am vorbit despre medierea in penal, acum doresc sa va arat diferentele dintre acordul de recunostere a vinovatiei, impacarea, retragerea plangerii prealabile si avantajul de a incheia un acord de mediere. Cand spun avantajul incheierii unui acord de mediere, ma refer la faptul ca in prezent, se pune mare accent pe justitia restaurativa.       

             1. JUSTITIA RESTAURATIVA.

            Justitia restaurativa este considerata o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor dintre victima si infractor. Aceasta viziune modifica sensul termenului de raspundere in intelegerea de catre infractor a raului produs şi acceptarea raspunderii pentru repararea pagubei (Toroipan,Oancea 2002:2)

           Justitia restaurativa porneste de la premisa ca cel mai bun răspuns pe care il putem da conflictului il reprezinta repararea raului produs de un act necugetat.

        Avantajele justitiei restaurative pentru victima sunt multiple:

aceasta are un rol sporit în desfasurarea sesiunilor de mediere;

problema poate fi rezolvata rapid, cu o procedura clara legata de fapta în sine, nu despartita cronologic de ea;

in solutionare poate fi angrenata familia si comunitatea, iar contactul dintre victima si autorul infractiunii poate fi benefic: infractorul poate cere iertare direct victimei si poate repara prejudiciul;

prin rapiditatea derularii procesului de mediere între  cele doua parti implicate, satisfactia este mai apropiata fata de momentul comiterii infractiunii.

        Nu sunt de neglijat nici avantajele justitiei restaurative în cazul infractorului:

acesta este implicat în decizia privitoare la sanctiune sau compensatii;

 isi asuma responabilitatea pentru faptele sale ilegale şi suporta consecintele;

 accepta repararea prejudiciului moral si material;

intrucat nu se recurge la privarea de libertate nici anterior audierii, nici după (arest preventiv sau detentie), contactul cu sistemul judiciar şi implicarea acestuia sunt evitate, cu efecte directe asupra reducerii riscului de recidivă.

         2. DIFERENTA DINTRE ACORDUL DE RECUNOASTERE A VINOVATIEI , IMPACAREA ,     RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE SI ACORDUL DE MEDIERE

          A) Acordul de recunoastere a vinovatiei

          Inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii, dar Decizia 25/2014 a ICCJ în aplicarea dispozițiilor art. 480-485 din Codul de procedură penală, stabilește că procurorul nu poate, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, să rețină dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu consecințe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

         B) Impacarea si retragerea plangerii prealabile

         Impacarea produce efecte numai cu privire la persoanele intre care a intervenit si daca are loc pana la citirea actului de sesizare a instantei. Dupa citirea actului de sesizare, impacarea nu mai poate avea loc. Chiar daca plangerea a fost retrasa, partea vatamata poate face oricand o alta plangere pentru aceeasi fapta.

Acordul de mediere

 Conform Deciziei 9/2015 a ICCJ,incheierea unui acord de mediere constituie o cauza sui-generis care inlatura raspunderea penala, distincta de impacare, si ca incheierea unui acord de mediere in conditiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator poate interveni in tot cursul procesului penal, pana la ramanerea definitiva a hotararii penale, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 159 alin. (3) din Codul penal. Conform deciziei sus mentionate, incheierea unui acord de mediere poate avea loc si in caile de atac ale procesului penal( apel, recurs). Dupa incheierea unui acord de mediere, partea vatamata nu mai poate face o alta plangere pentru aceeasi fapta.

Mai exact, incheierea unui acord de mediere prin procedura medierii, duce la:

- neinceperea urmaririi penale(N.U.P) pentru 37 de infractiuni;

- in cazul savarsirii oricarei infractiuni in care existenta victime, incheierea unui  Acord de Mediere, poate influenta hotararea judecatoreasca cu privire la individualizarea pedepsei.  Altfel spus, atunci cand in urma savarsirii unei infractiuni exista si un litigiu de natura civila, adica un alt proces dedus celui penal, realizarea Acordului de Mediere intre victima si infractor pentru acest proces sau aspect civil, se considera circumstante atenuante pe parcursul desfasurarii procesului penal;

-  in cazul condamnarii cu executare in regim penitenciar a infractorului, instanta va lua act de Acordul de Mediere dintre victima si infractor, si va reduce in mod obligatoriu pedeapsa cu 1/3.

     
 Berbencea Maria-Elena- mediator, vicepresedinte CPMJ-CS