Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătăţii publice

Despre rolul şi importanţa profesiei de medic veterinar este suficient să reamintesc aprecierea unor mari oameni de ştiinţă prin care se menţionează că 'Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea.'

Medicina veterinară, ca profesie, a apărut odată cu creşterea animalelor, în perioada începuturilor societăţii omeneşti, fiind aplicată la început instinctiv, nu a existat diferenţiere între măiestria vindecării bolilor la om şi animale, iar mai târziu această activitate se va diferenţia, devenind o profesie de sine stătătoare.

În parcursul anilor profesia de medic veterinar s-a dezvoltat şi perfecţionat permanent, asigurând societăţii specialişti de înaltă ţinută profesională pentru acest important domeniu în care medicul veterinar, are ca obiectiv promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului şi siguranţa alimentelor, monitorizarea operatorilor din industria alimentară şi protejarea oamenilor care consumă produse alimentare de origine animală şi non animală.

Apărarea sănătăţii animalelor, protecţia şi bunăstarea animalelor, prevenirea transmiterii de boli la animale şi de la animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală şi nonanimală destinată consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului, constituie o problemă de stat şi o datorie pentru toţi locuitorii ţării.

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor de supraveghere, prevenire şi control a bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare, a bazei tehnico materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii în domeniul veterinar.

În context, serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sunt organizate la nivel central ca Autoritate Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, la nivel judeţean ca Direcţie Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor iar la nivel local ca Circumscripţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Oficiale, coordonate de medici oficiali de stat, cabinete sanitare veterinare de asistenţă, administrate de medici veterinari de liberă practică, care au concesionat cu D.S.V.S.A. judeţeană prestarea unor acţiuni cuprinse în Programul strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a animalelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, un număr însemnat de medici care sunt proprietari de unităţi medicale veterinare private (spitale, clinici, cabinete de asistenţă şi farmacii) precum şi medici veterinari care sunt angajaţi în unităţi medicale, unităţi economice, administrative, sau în învăţământ.

Plecând de la premisa prin care întreaga funcţionare a societăţii depinde de asigurarea necesarului de hrană (securitate alimentară), cu două obiective principale: protejarea sănătăţii animalelor şi a populaţiei umane pe de o parte şi protejarea intereselor consumatorilor pentru promovarea bunei funcţionări a pieţei naţionale, europene şi globale, medicii veterinari asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene, implementate în legislaţia naţională, servicii în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor, în domeniul procesării, depozitării şi comercializării produselor de origine animală şi nonanimală prin:

Asigurarea asistenţei de specialitate pentru prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de monitorizare clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;

Aplicarea criteriile de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de animale în relaţie cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalitele spongiforme la bovine şi scrapia la ovine, prin operaţiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;

Monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecţiilor şi a altor acţiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;

Implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale. Prin evaluări şi controale programate;

Monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii;

Monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor şi a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;

Îmbunătăţirea sistemului de inspecţii şi control în domeniul creşterii animalelor şi a siguranţei lanţului alimentar, prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor acestora, prin:

Monitorizarea exploataţilor de animale, care furnizează materii prime pentru unităţile de procesare;

Îndeplinirea condiţiilor generale de funcţionare şi de igienă a unităţilor de profil;

Asigurarea condiţiilor optime la recepţie, la procesare, depozitare, expunere şi desfacere a materiilor prime şi a produselor finite;

Existenţa documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor şi efectuarea acţiuniilor D.D.D;

Etichetarea produselor, cu informarea corectă privind componentele acestora;

Supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii, materiilor prime, produse culinare, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;

Implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe, sau în mass-media locală şi centrală, prin punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;

Comunicare şi colaborare cu autorităţile centrale şi locale, implicate, cu asociaţiile profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul privind protejarea sănătăţii animalelor şi a populaţiei în contextul dezvoltării economice şi sociale;

Implicarea serviciilor sanitare veterinare în implementarea legislaţiei din domeniul creşterii animalelor şi pentru siguranţa lanţului alimentar, ca verigă importantă în dezvoltarea economică şi socială are o paletă mult mai largă, însă consider că există toate premisele precum şi dorinţa de colaborare a factorilor responsabili pentru realizarea programelor impuse de legislaţia din domeniu, necesare pentru apărarea sănătăţii animalelor, a sănătăţii publice, în protejarea mediului. Precum şi în alte priorităţi economice şi sociale.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu