Soarele se află în centrul sistemului nostru solar. Pământul, toate celelalte planete, asteroizii, meteoriții, cometele precum și cantitățile enorme de praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de exemplu prin
fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.
Soarele este compus numai din gaz, mare parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% fiind în mare parte carbon, azot și oxigen.
În miezul Soarelui (aproximativ 25% din rază spre interior) condiţiile sunt extreme.
Temperatura este de 15.6 milione Kelvin şi presiunea este de 250 miliarde atmosfere.
Suprafaţa Soarelui, numită şi fotosferă, are o temperatură de aproximativ 5800 K.
Pe 21 iunie are loc solstiţiul de vară. Ca urmare durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h 28m. Acest fenomen marchează începutul verii în emisfera nordică şi al iernii în emisfera sudică.
Evenimente solare 2020
Furtuni solare
Furtuna geomagnetică este o perturbare temporară a magnetosferei cauzată de perturbări ale materiei interplanetare. O furtună geomagnetică este o componentă majoră a vremii spațiale și este cauzată de unda de șoc a vântului solar care interacționează cu câmpul magnetic al pământului.
Când magnetosfera e lovită de ejecţiile coronale de masă, se generează curenţi electrici pe sol care, vor genera fluctuaţii de energie şi scurtcircuitarea transformatoarelor provocând pene de curent, iar când ejecţiile coronale de masă sunt prinse în magnetosferă dau naştere aurorelor boreale.
Anul acesta au avut loc furtuni solare pe data de: 20 aprilie și 1 iunie.
Aurora boreală - este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termenul a fost folosit inițial de Galileo Galilei. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook, o referință directă la faptul că apare în sud.
Anul acesta au avut loc mai multe aurore boreale:
Alaska pe data de: 1, 2, 3, 4, 6, 9, ianuarie, 5, 7, 12, 21, 26 februarie, 6, 11, 13, martie, 1, 7, 12, 13, 16, 27 aprilie, 1, 25 mai
Finlanda: 4 ianuarie, 23 martie
Canada :19 ianuarie, 3, 7, 11, 21 februarie, 25 mai,30, 31
Islanda :7 februarie;
Norvegia: 4 martie;
SUA: 19, 20 aprilie etc.
Haloul solar - este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Apare din cauza reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de mare altitudine,
Anul acesta haloul solar a putut fi vazut în : Cookstown, Irlanda ( 22 aprilie), Balgladesh, (7 martie), Jeypore, India (19 aprilie) etc.
Eclipsa solară
O eclipsă de Soare apare atunci când Luna trece între Pământ și Soare, obturând astfel total sau parțial discul solar pentru un observator aflat pe Pământ. O eclipsa de Soare inelară apare atunci când diametrul aparent al Lunii este mai mic decât diametrul aparent al Soarelui, blocând cea mai mare parte a luminii Soarelui, iar Soarele apare asemănător unui inel strălucitor.
Eclipsa de Soare din 21 iunie 2020 va fi vizibilă în Africa, Asia și sud-estul Europei. Este eclipsa numărul 36 din seria 137 și va avea o magnitudine de 0,994.[1] Este cea de-a 15-a eclipsă inelară de Soare din secolul al XXI-lea. Această eclipsă de Soare se va produce la circa un an după eclipsa de Soare din 2 iulie 2019.
Radiațiile
radiații UVA - principalele raze care contribuie la bronzarea pielii, în prezent sunt considerate din ce în ce mai periculoase putând produce arsuri solare, îmbătrânirea pielii, cancer de piele, leziuni oculare și suprimarea sistemului imunitar;
radiații UVB – stimulează producerea de melanină, producând bronzarea pielii, dar și petele maronii, cancerul de piele și îmbătrânirea prematură a pielii și radiații;
UVC – de obicei sunt absorbite de către stratul de ozon atmosferic – scurta expunere la acestea poate produce arsuri solare, iar expunerea prelungită este considerată fatală.
MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA RADIAŢIILOR ULTRA VIOLETE
- evitaţi expunerea excesivă la soare la orele de varf, de obicei între 11.00 şi 16.00;în cazul în care nu este posibil să vă adăpostiţi de soare, luaţi o umbreluţă şi purtaţi ochelari de soare;
- ochelarii de soare - asiguraţi-vă că perechea de ochelari pe care o purtaţi este polarizată şi că razele UV nu vor penetra prin ei;
- umbrela - există umbrele care protejează împotriva radiaţiilor UV şi asigură un minim de confort atunci când mergeţi prin arşiţă;
- hainele - purtaţi haine cât mai deschise la culoare, care să nu atragă căldura, din materiale cât mai subţiri şi uşoare, care să nu permită corpului să transpire şi care au scris pe etichetă UPF, ceea ce înseamnă factor de protecţie împotriva ultravioletelor;
- evitaţi expunerea directă la soare a bebeluşilor şi a copiilor mici;
- folosiţi produse de protecţie contra radiaţiilor UVB şi UVA;
consumaţi lichide şi fructe.
Factorul de protecţie solară (FPS sau SPF – sun protection factor)
Factorul de protecţie solară (FPS/SPF) indică nivelul de protecţie şi este exprimat sub forma unui indice care reprezintă teoretic, timpul necesar apariţiei unei arsuri; de exemplu, cu un produs având un factor de protecţie solară 10, va dura de 10 ori mai mult timp apariţia unei arsuri, decât în lipsa protecţiei.
Niciun produs de protecţie solară nu poate asigura o protecţie totală împotriva radiaţiilor UV, de aceea sintagme/indicaţii de genul“ecran solar total” sau „protecţie 100%” nu sunt corecte.
Termenii folositi pentru categoriile de protectie (“protectie redusa”, “ protectie medie”, “protectie ridicata” si “protectie foarte ridicata”) sunt utilizaţi în paralel cu factorii de protectie solara FPS asociaţi, pentru a ghida consumatorul în alegerea unei creme de protecţie solară corespunzătoare.
Corespondenţa dintre categoriile de protecţie şi FPS este, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 2006/647/CE relativ la produsele de protecţie solară şi alegaţiile producătorilor privind eficacitatea lor, urmatoarea:protecție redusă (6, 10, 15) , protecție medie (20), protecție ridicată (25, 30), protecție foarte ridicată (50, 50+).
Haideţi să avem grijă de sănătatea noastră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu