Ora Pământului constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice pe data de
30 martie 2019, ora 20:30.
Evenimentul este promovat de World Wide Fund for Nature Australia (WWF), un grup internaţional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian Sydney Morning Herald”.
„Cele mai recente dovezi științifice ne spun că impactul activităților umane asupra Planetei este atât de puternic încât a modificat profund mediul în care trăim. Disponibilitatea resurselor naturale, condițiile climatice, calitatea apei, aerului, solului, diversitatea și abundența speciilor sălbatice, vitale pentru umanitate în prezent și viitor, sunt periclitate”, spune Orieta Hulea, director WWF România.
Activitatea noastră de zi cu zi are un impact, nu mai există nici un dubiu în această privință, trebuie să decidem ce impact vrem să avem”.
Biodiversitatea globală scade într-un ritm fără precedent, populațiile de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în 40 de ani, ritm accentuat, dar care și accentuează la rândul său impactul negativ al schimbărilor climatice. Conform cercetărilor recente ale WWF în 10 dintre țările cu cea mai mare biodiversitate din lume, doar 40% dintre oameni asociază beneficiile oferite de natură cu nevoile de zi cu zi, cum ar fi alimentele, apa și aerul proaspăt.
De ce să serbăm Ora Pământului? Pentru a contribui la reducerea poluării,
respectiv a încălzirii globale, care au efecte nefaste şi anume:
Poluarea - atmosfera devine din ce în ce mai poluată, iar capacitatea de refacere este din ce în ce mai scăzută datorită faptului că suprafaţa împădurită a Terrei
scade simţitor de la an la an. Stratul de ozon care are rolul de protecţie contra
radiaţiilor se rarefiază, permiţând radiaţiilor cosmice să ne afecteze starea de
sănătate a noastră, a plantelor şi fotosinteza la nivelul planctonului marin din ce
în ce mai mult;
Schimbările climatice - fiecare vară dintre ultimele a fost recunoscută de către specialişti ca fiind cea mai toridă de când se fac înregistrări meteorologice, iar această tendinţă va continua, ca o dovadă stau desele incendii de vegetaţie.
Fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească şi fenomene extreme, spre exemplu în timp ce Statele Unite ale Americii au fost lovite de temperaturi extreme, grave furtuni de zăpadă și inundații mari cauzate de topirea zăpezii, Deșertul Sahara a înflorit;
Intensificarea dezastrelor naturale
Anul acesta au avut loc mai multe dezastre naturale și anume?
inundații au avut loc în: Afganistan, America, Arabia Saudită, Australia, Ecuador, Iordania, Iran, Mozambique, Paraguai, Zimbabwe etc;
secetă: Angola, Coreea de Sud, Costa Rica, Etiopia, Namidia, Republica Dominicană, Zimbabwe etc;
furtuni: Brazilia, Chile, India, Malaezia, Pakistan, Peru, Singapore, Thailanda,etc;
tornade: America, Arabia Saudită, Indonezia, Italia etc;
cicloane: Joaninha. Iba etc;
cutremure: cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 7,9 au avut loc 2 cutremure anul acesta, cu magnitudinea între 6.0 - 6,9 = 26; 5,0 - 5,9 = 353; 4,0-4,9 =2424.
alunecări de teren: India, China etc;
incendii: Australia, Brazilia, Laos, România, Spania etc;
temperaturi extreme: în timp ce în America s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, care s-au resimțit ca la -50°C, în Paraguai s-au înregistrat + 60°C, iar Australia se confruntă cu temperaturi ridicate și incendii;
vânt puternic: Centrul și Vestul Europei, America etc;
pești, balene și alte viețuitoare marine moarte: în mai multe părți din lume.
Acestea sunt doar câteva exemple de dezastre naturale care au avut loc anul acesta, însă, în realitate, ele au fost cu mult mai multe la număr.
Haideți să nu mai distrugem minunata Planetă Terra!
Surse de inspirație:Ora Pământului, Wikipedia, Disaster Alert, Earthquakes Tracker
Autor:Daniela Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu