ZIUA INTERNAȚIONALĂ DE ACȚIUNE PENTRU CLIMĂ 15 MAI 2018

În fiecare an, pe data de 15 mai, se aniversează Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă.

            Clima este definită ca o totalitate a fenomenelor meteorologice (temperatură, precipitații atmosferice, vânt) ce caracterizează starea medie multianuală a unui loc.

            Prin schimbări climatice se înţelege modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitaţii, vânt şi alte aspecte ale climei terestre.

            Schimbările climatice reprezintă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte.Fiind una dintre provocările majore ale secolului nostru sunt resimţite în întreaga lume, iar amploarea şi rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente.

            Schimbările climatice ne afectează pe toţi atât la nivel global, cât şi la nivel naţional, având un impact semnificativ atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversității, resurselor naturale, cât și asupra sănătății umane.

           

Cauze şi impactul schimbărilor climatice la nivel mondial

·curentul oceanic ce ajută la încălzirea apelor Oceanului Atlantic din regiunile ţărmurilor europene şi din America de Nord a încetinit semnificativ faţă de nivelul înregistrat în 1800. Conform unei noi cercetări, este la cel mai slab nivel atins în ultimii 1600 de ani ceea ce ar putea duce la creşterea nivelului oceanelor în SUA, dar ar putea altera şi vremea din Europa;

·încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii;

·explozii solare - au avut loc mai multe anul acesta;

·topirea calotei glaciare: gheaţa oceanică din Arctic a atins în martie 2018 maximul anual şi s-a alăturat anilor 2015, 2016 şi 2017, fiind cele mai scăzute patru suprafeţe înregistrate vreodată, conform savanţilor de la National Snow and Ice Data Center (NSIDC) şi NASA;

·creșterea nivelului mărilor și a oceanelor;

·intensificarea dezastrelor naturale - (inundaţii, cicloane, uragane, taifunuri, tornade etc) de la un an la altul atât ca număr cât şi ca intensitate şi se vor mai intensifica, susțin cercetătorii;

·inundații (2018) în următoarele țări: Iraq, Siria, Columbia, Turcia, Indonezia etc;

·alunecări de teren, gropi și crăpături de pământ (2018): în mai multe părți ale lumii: România, Kenya, China, Noua Zeelandă, Italia etc;

·furtuni: India, Australia, Spania, America, Arabia Saudită, Peru, China;

·tornade: în multe părți ale globului: Italia, Spania, Franța, America, Algeria etc;

·anomalii climatice: trecerea de la iarnă la vară sau de la rece la cald şi de la cald la rece, caniculă şi frig extrem în  mai multe părți ale globului. Fiecare lună dintre ultimele e cunoscută ca cea mai călduroasă de când se fac măsurători și fiecare an dintre ultimii e cunoscut ca cel mai cald an din istoria omenirii;

·temperaturi extreme: Peru, Pakistan, Asia Centrală, România, China, Germania, Liban etc;

·incendii:Myanmar, Australia, Rusia, America, India, Nicaragua etc;

·seceta din anul acesta a afectat atât România (în sudul țării culturile sunt compromise) cât și alte țări: Guinea/Sierra Leone, Etiopia, Mozambiq, Angola, Africa de Sud, America etc;

·tendinţă spre deşertificare - în sudul ţării;

·ploi cu grindină și ninsori în deșert. Spre exemplu Deșertul Atacama (cel mai arid loc de pe pământ) a înflorit anul trecut după ce a  fost inundat de un râu ieşit din matcă din cauza ploilor;

·boli şi decese – la nivel mondial au avut loc numeroase decese din cauza căldurii şi a frigului extrem, dar şi numeroase boli datorită faptului că temperaturile ridicate favorizează înmulțirea insectelor purtătoare de boli (țânțari, căpușe) care transmit viruși populației umane sau boli cu transmitere prin alimente (salmonella și altele);

·boli mentale - creșterea numărului de catastrofe provocate de condițiile climatice adverse ar putea, prin urmare, să determine creșterea numărului de persoane afectate în această privință;

·alterarea calității apei și a aerului;

·radiații ultraviolete numite și raze UV sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.

·dispariţia speciilor se va accelera, pentru că animalele, plantele şi ecosistemele nu se pot adapta la schimbările climatice rapide. Acesta este un pericol în special pentru fauna şi flora recifurilor de corali, regiunile polare şi zonele montane.

            Măsuri de combatere a schimbărilor climatice recomandate de Uniunea Europeană:

           

·modificarea normelor în domeniul construcțiilor, astfel încât să țină cont de viitoarele condiții de mediu;

·construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor;

·dezvoltarea de culturi rezistente la secetă.

             În ţara noastră a fost aprobată Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice în perioada 2013-2020, strategie care ţinând cont de politica Uniunii Europene abordează două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

            Surse de inspirație: Agenția Europeană de Mediu, Descopera.ro, PopScience, National Snow and Ice Data Center (NSIDC), NASA, Ministerul Mediului și  Schimbărilor Climatice, Green Report, Comisia Europeana. DEX.

Autor: Daniela Georgescu