biodiversitate vegetală - plante și vegetație, organisme vii, care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera;
biodiversitate animală - speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare;
Pierderea biodiversității este la fel de importantă ca modificările climaterice – modificările climaterice și pierderea biodiversității aflându-se în strânsă legătură.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării.
Biodiversitatea vegetală este afectată de:
- încălzirea globală datorită ei au loc : inundații, secete, precipitații extreme, valuri de căldură, incendii forestiere, deficit de apă, dispariția ghețarilor și creșterea nivelului mărilor, modificarea distribuirii sau chiar dispariția unei părți a faunei și a florei, boli ale plantelor și dăunători ai plantelor, penurii alimentare și de apă dulce, smog fotochimic intensificat, care provoacă probleme de sănătate, precum și migrația populațiilor care încearcă să scape de aceste pericole;
topirea calotei glaciare: oceanică din Arctic a atins anul acesta maximul anual şi s-a alăturat anilor 2015, 2016 şi 2017, fiind cele mai scăzute patru suprafeţe înregistrate vreodată, conform savanţilor de la National Snow and Ice Data Center (NSIDC) şi NASA . Ea afectează plantele şi animalele dependente de gheaţă, dar şi comunităţile de băştinaşi care se bazează pe acestea. Mai mult decât atât, circulaţia curenţilor oceanici este afectată şi lipsa gheţii duce la eroziunea de pe coaste.
Într-un nou studiu publicat de revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences, oamenii de știință anunță că studiază un virus vechi de 30.000 de ani, găsit în permafrostul (solurile înghețate tot timpul anului la o adâncime între 20 și 1.500 m) din Siberia;
creșterea nivelului mării și a oceanelor, intensificarea dezastrelor naturale;
secetă (2018) în:Guinea, Mozambic, Angola, Africa de Sud etc;
incendii de vegetație au avut loc în mai multe țări anul acesta: Australia, America, Canada, Rusia, România etc;
datorită schimbărilor climatice, respectiv a ploilor abundente din ultimii ani, Deșertul Atacama, unul dintre cele mai aride locuri de pe pământ, a înflorit anul trecut;
în Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în partea de sud a continentului. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare;
radiațiile :afectează atât organismul uman cât și alimentele și apa.
Biodiversitatea animală:
poluarea: a dus la moartea a milioane de albine, iar tonele de deșeuri ajunse în apa mărilor și oceanelor afectează viețuitoarele marine;
încălzirea apei mărilor și oceanelor a dus la moartea a milioane de pești, viețuitoare marine, dar și la pierderea coloritului coralilor;
moartea păsărilor în mai multe părți ale globului;
topirea calotei glaciare: afectează urșii polari și animalele de la Polul Nord;
renii dispar în masă.În ultimii ani țări precum Canada, SUA (Alaska), țările scandinave sau Siberia s-au confruntat cu astfel de probleme.
Animale, pești și păsări pe cale de dispariție în România:râsul. zimbrul, antilopa Saiga, morunul, aspretele, hoitarul, pelicanul.
Un nou raport al ONU avertizează că tăierile ilegale de păduri, comerţul ilegal cu caviar şi braconajul urşilor, lupilor şi râşilor ameninţă biodiversitatea şi mijloacele de existenţă ale comunităţilor din regiunea Dunăre-Carpaţi
Adaptarea la schimbările climatice
Adaptarea la schimbările climatice variază de la măsuri ușor de realizat și necostisitoare (cum ar fi raționalizarea apei, rotația culturilor, utilizarea de culturi rezistente la secetă, planificarea publică și sensibilizarea populației) până la măsuri costisitoare de protecție și strămutare (creșterea înălțimii digurilor, relocalizarea porturilor, a industriei și a populației din zone de coastă joase sau din câmpii inundabile).
Fiecare dintre noi trebuie să fie responsabil față de mediul înconjurător.
Surse de inspirație: NASA, Wikipedia, Descopera.ro, Ecomagazin, Știință Tehnică, Parlamentul European, Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Autor: Daniela Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu