BAROMETRUL SOCIAL COMANDAT DE PRIMĂRIA REȘIȚA

}  Cercetarea a fost efectuată în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017 la comanda Primăriei Municipiului Reșița.

}  Ea a urmărit să identifice: 1. numărul de locuințe; 2. numărul de cetățeni și repartizarea lor pe sexe, vârste, ocupații, educație, religie, etnie, stare civilă, surse de venit; 3. evaluarea migrației externe: câți au plecat în străinătate, în ce țări, din ce motive, cât câștigă, în ce domeniu lucrează, dacă s-ar întoarce în țară; 4. atitudinea populației față de anumite obiective ale Primăriei (achiziționarea funicularului, a hotelului Semenic, a Platformei Mociur, dezvoltarea turismului, modernizarea transportului public, construirea unui Aqua Park, a unui mall, etc.).

}  Pentru realizarea cercetării echipe de studenți ai Universității Eftimie Murgu s-au deplasat la fiecare locuință din oraș, completând un chestionar cu informații despre toate persoanele din locuință, adulți și minori, prezenți în oraș, dar și plecați în alte țări. Au fost excluse persoanele care și-au stabilit domiciliul definitiv în altă parte. În cazul caselor nelocuite s-a încercat obținerea unor informații minimale de la administratorii clădirilor, de la vecini sau de la rude, dar aceste cazuri au fost puține.

Chestionarele au fost validate de profesorii coordonatori, iar informațiile au fost confruntate cu alte date obținute din surse administrative.

LOCUINȚE

}  La 1 februarie au fost identificate în Reșița 33.975 locuințe. În cadrul cercetării s-au obținut informații despre 31.579 locuințe. Despre 2.396 case / apartamente nu s-au putut obține informații de la nimeni. Sunt însă nelocuite 2.805 case (8,3%) – iar cercetarea a obținut date statistice doar despre situația a 409 locuințe părăsite.

}  Trei sferturi din reșițeni locuiesc în case care sunt proprietatea lor personală – 25.675 gospodării sunt locuite de proprietarii lor. Alte 788 case sunt proprietăți personale locuite temporar. 1.234 apartamente sunt închiriate, 2.746 sunt nelocuite, 1.250 sunt locuințe proprietate a statului sau a primăriei care sunt locuite, 59 sunt proprietate a statului sau a primăriei care sunt nelocuite, 261 sunt sedii de firme sau instituții, iar 1.964 au altă situație.

POPULAȚIA

}  Numărul absolvenților de studii superioare (facultate, masterat, doctorat) este estimat la 13.771 persoane. Dintre ei doar 332 au doctoratul susținut.

}  11,2% sunt fără studii, 9,2% au absolvit doar 4 clase, 12,7% a finalizat 8 clase, 15% au terminat școala profesională, 27,1% au terminat liceul, 4,7% au școala postliceală absolvită, 15,4% au facultate, 4,2% au masterat, iar 0,5% au doctorat.

}  În Reșița 24.611 locuitori sunt salariați (35,9%), iar 20.294 locuitori sunt pensionari (29,6%). Orașul are un număr mic de șomeri: 834 (1,2%), dar are de peste 3 ori mai mulți oameni fără ocupație: 2.709 (4%). Numărul persoanelor aflate în sistemul de învățământ (de la grădiniță până la facultate) este de 14.551 (21,2%), iar al patronilor și directorilor de 427 (0,6%).

}  Reșițenii declară că trăiesc aproape exclusiv din salarii (56%) și pensii (44,8%). Puțini sunt cei care menționează și alte surse de venit (16,3%).

}  Trei sferturi din familii au venituri lunare sub 2.500 lei – sub 1.200 lei pe cap de membru de familie.

MIGRAȚIA

}  Mai mult de un sfert dintre reșițenii plecați în străinătate au ales Germania ca țară în care să trăiască, iar estimarea noastră este că acest procent este mult mai mare, deoarece mulți participanți la cercetare au refuzat să dea informații despre rudele plecate în străinătate, spunănd vag: ”este în străinătate” și neprecizând țara.

}  După Germania, următoarele țări preferate pentru migrație sunt Austria (17%), Italia (10,4%), Spania (6,9%), Marea Britanie (2,9%), Franța (2,1%), Portugalia și Belgia (câte 0,9%). Țările anglo-saxone sunt mai atractive decât cele latine pentru rezidența externă. Alte țări preferate pentru migrație de către reșițeni sunt SUA (0,7%), Grecia (0,5%), Canada (0,4%), Suedia, Olanda, Danemarca, Cehia (câte 0,3%).

}  Dintre cei plecați în străinătate doar 40% lucrează – ceilalți sunt minori, casnice, pensionari, fără ocupație. Jumătate din cei angajați lucrează cu contract permanent de muncă, 36,7% sunt sezonieri cu contract de muncă, iar 12,8% sunt angajați sezonieri fără contract de muncă.

}  Mai mult de trei sferturi dintre cei plecați în străinătate s-au dus în căutarea unui loc de muncă. 6,9% și-au însoțit familia în exil, 4,5% au plecat în vizită sau ca turiști, 1,9% la studiu, 0,9% în interes de afaceri, iar restul pentru motive neprecizate.

INTENȚIA DE EMIGRARE

}  Plecările din Govăndari și Reșița Montană vor fi mai numeroase decât cele din Reșița Romană și localitățile aparținătoare administrativ. Cel mai mare exod se va produce din Calea Caransebeșului și Micro II (peste 20% din locuitori), dar și din zone mai mici precum Cuptoare și Doman.

}  Femeile sunt mai hotărâte să rămână în oraș decât bărbații (76% față de 73%), iar intenția de a rămâne e specifică celor cu vârste medii de 53 ani. La cei de vârste cuprinse între 15 și 49 ani intenția de plecare depășește 15%, iar vârful emigrării este atins de cei de 20-24 ani, din care doar 48,5% mai vor să rămână în țară în următorii ani. Cea mai mare intenție de emigrare o au rromii și germanii (17%), iar cea mai mică o au maghiarii (7%). Dorința de plecare e cea mai mare la absolvenții de liceu: peste 15% vor să plece și tot atâția sunt nehotărâți.