ZIUA PĂMÂNTULUI 22 APRILIE 2016

Planeta Pământ (numită și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă după distanță față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar. Satelitul ei natural este Luna.

            Suprafața Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.

În fiecare an, pe data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Acest eveniment a fost fondat de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de-a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată faţă de mediu.

În prezent, (anul 2016), Pământul este afectat de:

1. Cutremure de pământ

Cele mai semnificative cutremure de pământ din ultimii doi ani au fost:

Pentru 2015:

- 1 cutremur cu magnitudinea peste 8 (Chile M=8.3);

- 18 cutremure cu magnitudinea între 7 si 7.9;

- 124 cutremure cu magnitudinea între 6 si 6.9;

- 1413 cutremure cu magnitudinea între 5 si 5.9;

- 13239 cutremure cu magnitudinea între 4 si 4.9.

Cel mai mare cutremur: Chile (M = 8.3)

Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti: Nepal (M = 7.8)

Pentru 2016 (ianuarie - aprilie):

- niciun cutremur cu magnitudinea peste 8;

- 5 cutremure cu magnitudinea între 7 si 7.9;

- 39 cutremure cu magnitudinea între 6 si 6.9;

- 153 cutremure cu magnitudinea între 5 si 5.9;

- 780 cutremure cu magnitudinea între 4 si 4.9;

Cel mai mare cutremur: Indonezia (M = 7.8), Ecuador (M = 7.8)

Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti: Ecuador (M = 7.8)

 2. Erupţii vulcanice 2016:

Muntele Soputan – Indonezia, 5 ianuarie;

San Miguel – El Salvador, 12 ianuarie;

Copahue – Chile, 25 ianuarie;

Sakurajima – Japonia, 5 februarie;

Zhupannovsky – Rusia, 13 februarie;

Momotombo – Nicaragua, 2 martie;

Pavlov – Alaska, 2 martie;

Chikurachki – Insula Paramusher, 1 aprilie;

Popocatepetl - Mexic, 19 aprilie;

Mount Aso - Japonia 16 aprilie;

Muntele Mauna Loa - SUA, Hawai, 21 aprilie.

3. Alunecări de teren:

 - în lume: China;

 -în ţară: Jud. Cluj - 6 ianuarie; Jud. Gorj - 10, 11 martie; Jud. Vrancea - 20 aprilie.

          4. Explozii solare - afectează sănătatea oamenilor, iar după părerea unor specialişti duc la intensificarea cutremurelor de pământ;

Anul acesta au avut loc mai multe explozii solare printre care: 9 ianuarie; 1, 2 martie; 12 martie; 17, 23 -25 martie - a fost afectată planeta noastră; 13 martie; 10 aprilie - efectele exploziei solare au fost simţite pe Pământ în perioada 12-14 aprilie), 18 aprilie.

Exploziile solare duc la formarea aurorelor boreale.

Frumosul fenomen natural al aurorelor boreale este de fapt rezultatul coliziunilor dintre moleculele gazoase din atmosfera Terrei cu particulele încărcate electromagnetic provenite din Soare. Variaţia de culoare a aurorelor boreale se datorează tipului de molecule gazoase implicate în această reacţie. Culoarea observată cel mai adesea are o tonalitate tipică de galben-verzui, fiind produsă de moleculele de oxigen situate la înălţimea de circa 96 kilometri. Aurorele de culoare complet roşie sunt rare şi sunt produse de particulele de oxigen situate la înălţimi de peste 320 kilometri. Moleculele de azot produc aurore boreale de culoare albastră sau albastră-purpurie.

Aurore Boreale 2016 : 12 ianuarie – Norvegia Tromso; 14 ianuarie - Norvegia, Reisadalen, Com. Nordreisa; 19 ianuarie - Norvegia, Langnes, Tana; 5 februarie - Norvegia, Tromso; 7 februarie - Laponia, Norvegia; 15 februarie - Germania, Koln; 16 februarie - Finlanda, Alanampa, Lappi; 17 februarie – Finlanda; 19 februarie - Norvegia, Sorkjosen, Com. Nordreisa; 21 februarie - Spania, Malaga; 16, 25 februarie - Polonia, Opole; 29 februarie, Germania, Munchen; 6 martie - Irlanda (Drogheda); 6, 7 martie - Anglia - Banchorz, Durham, Scottish Borders, South Gare, Redcar, 7 martie – Irlanda; 8 martie – Irlanda; 16, 24 martie – Finlanda; 12 aprilie - Islanda, lângă Hafnarfjourdur; 13 aprilie Finlanda  etc.

5.   Diminuarea stratului de ozon

Stratul de ozon acţionează ca un scut natural de protecţie al Pământului contra radiaţiilor (Razele ultraviolete numite și raze UV sunt  radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc. Radiația cosmică, numită și „radiație cosmică de fond”, este  radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic - radiaţie cosmică primară sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă - radiație cosmică secundară”), iar diminuarea lui permite radiaţiilor să pătrundă mai mult în atmosfera Pământului, ducând la: arsuri solare, înmulţirea cazurilor de cancer de piele,  probleme de vedere şi nu în ultimul rând sunt afectate plantele şi animalele.

Planctonul marin are şi el de suferit deoarece radiaţiile sunt absorbite de apă, fiind un adevărat pericol pentru ecosistemele marine. Planctonul dispare în timpul măririi intensităţii UV. Lipsa planctonului din mări şi oceane duce la dispariţia vieţii din aceste ecosisteme.

Stratul de ozon este afectat de acizii proveniţi din industrie;

6.  Poluare - poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural.Compuşii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policroruraţi (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor;

7. Ploi acide - emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploi acide și pot genera pulberi în suspensie. Efecte: asupra pădurilor şi solurilor ducând la încetinirea creşterii plantelor, dar mai ales a copacilor, afectează lacurile şi ecosistemele acvatice.  Asupra oamenilor ploile acide cauzează probleme respiratorii. Un alt efect indirect al ei este absorbirea metalelor toxice dizolvate în apă de către  fructe, legume şi ţesuturile animalelor. Deşi aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte nefaste asupra oamenilor, atunci când sunt consumate;

8. Schimbări climatice - fiecare vară dintre ultimele a fost recunoscută de către specialişti ca fiind cea mai toridă de când se fac înregistrări meteorolgice, iar această tendinţă va continua şi fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească şi fenomene extreme. Au loc treceri bruşte de temperatură de la cald la rece şi de la rece la cald, care se vor intensifica;

      

Temperaturile înregistrate la suprafaţa solului şi a apei, în lunile ianuarie, februarie şi martie 2016, au doborăt orice record cunoscut, informează Agenţia  Americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA).

      9. Furtuni de zăpadă: Estul Americii – 24 ianuarie; SUA, Washington – 24 ianuarie; Coreea de Sud – 24 ianuarie; V Americii – 7 februarie; SUA Centrală - 10 februarie etc.

Luna aceasta a nins în România, în judeţul Harghita, dar şi în Moscova, capitala Rusiei.

10.Ploi, inundatii: Bangladesh – ianuarie; Serbia – martie; Afganistan, Kazakhstan, Tajikistan – 13 februarie; SUA. Hawai – 21 februarie; Bolivia, Argentina, Santa FE – 1 martie;  SUA, Ihado – 21 februarie; Canada, Ontario – 31 martie; Zemen, Arabia Saudită – 13 aprilie; SUA – 14 -14 aprilie, SUA, Texas –  aprilie; Rusia – aprlie; Insula Samoa – 20 aprilie;

11. Secetă în : India, România, Malawi etc.

12. Incendii (locaţia şi data): Libia – 6 ianuarie; Australia – 7, 16 ianuarie; Mumbai – 28 ianuarie; Australia, Tasmania – 30 ianuarie, 12 februarie; Thailanda – 1, 2 martie; România, Covasna - 8 martie; Asia, Peninsula Indochina – 19 martie

       13. Cicloane purtînd următoarele denumiri: Emeraude - Sudul Oceanului Indian, 17 – 19 martie; Winstons, Insulele Fiji, 20 februarie; Zena – în apropierea Insulelor Fiji, 6 aprilie; Fantala – Sudul Oceanului Indian (Mauritius), 11-20 aprilie; Twetz – Sudul Oceanului Pacific, 20 aprilie; Amos – Sudul Oceanului Pacific, 20 aprilie.

      14. Tornade - au avut loc în următoarele ţări : Turcia – Antalya, 17 ianuarie; 17 ianuarie, zaUnite - 24 6 aprilieSUA, Georgia – 4 februarie; Sudul Statelor Unite – 24 februarie; Franţa – Bardezieux-Saint-Hilaire.

     15.  Fenomen deosebit surprins în China, pe data de 22 aprilie 2016, un vârtej de praf, înalt de 40 m, şi cu un diametru de peste doi metrii, a apărut în curtea unei şcoli.

Fuiorul a atras ca un magnet mobilier din plastic, iar la un moment dat a ridicat în aer un băieţel. Trei astfel de fenomene au avut loc în decurs de câteva minute.

Vârtejul de praf se formează atunci când aerul cald de la suprafaţă  se ridică rapid şi trece printr-o porţiune de aer mai rece.

16.  Furtuni tropicale : Pali – Oceanul Pacific, 11-14 ianuarie.

17. Furtuni de nisip: China - aprilie; Sahara – 26 ianuarie; Irak – 20 februarie; Sahara – 21 februarie; Sahara – 1 martie.

18. Boli : Virusul Zika, gripa porcină, gripa aviară, E. coli, Rotavirus, diferite tipuri de cancer etc;

Măsuri pentru protecţia mediului ambiant

(conform www.roportal.ro)

1. Reducerea consumului de energie.

            Consumul insaţiabil de energie joacă un rol major în distrugerea mediului. Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativă a consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, în principal, prin evitarea risipei de curent electric şi de combustibil.

 2. Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile.

Acest lucru ar însemna mai multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Dacă nu se poate renunţa la un consum energetic ridicat, atunci energia să fie „verde".

3. Conservarea apei.  

Fără H2O nu există viaţă, de aceea apa trebuie considerată o resursă limitată. O bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, pentru limitarea cantităţilor de apă la toaletă şi duşuri. Astfel de soluţii pot reduce consumul apei cu până la 30%.

4. Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly.

Frigiderele, care consumă constant energie electrică, sunt un exemplu excelent de candidat la „îmbunătăţire". Aparatele vechi, cu un consum gândit pentru alte norme energetice, trebuie înlocuite cu cele din noua generţie, mult mai economicoase. În afară de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta şi la economii băneşti.

 Cei trei „R", adica Reducere, Refolosire şi Reciclare

Milioane şi milioane de tone de gunoi produse în ţările industrializate sunt reciclate anual, recuperîndu-se materii prime şi degajînd oraşele de gunoaiele care ar deborda altfel pe străzi (Neapole face excepţie). Deşeurile ajung să fie refolosite după tratarea lor şi repunerea în circuitul economic sub „altă formă".

6.  Conduceţi mai puţin şi mai deştept

Automobilele nu numai că vă usucă la buzunar cu orice plin făcut, dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din atmosferă şi a numeroşi agenţi poluanţi. Sunt, aşadar, de vină pentru atacarea directă a mediului. Pentru reducerea deplasărilor cu masina personală, folosiţi transportul în comun ori de câte ori este posibil şi dacă vă permiteţi, cumpăraţi-vă un automobil hibrid.

7. Plantaţi copaci şi împotriviţi-vă defrişărilor

Una dintre metodele cele mai bune pentru reducerea bioxidului de carbon din atmosferă este plantarea de copaci. Ei contribuie la reciclarea aerului, eliminînd oxigen şi consumînd bioxidul de carbon. Pierderea pădurilor şi în special a celor tropicale, reduce dramatic şansele noastre de a respira un aer mai curat.

HAIDEŢI SĂ AVEM GRIJĂ DE PLANETA NOASTRĂ!

Surse de inspiraţie: NASA, The Sun Today: Solar Facts and Space Weather, NOAA, Aurora Service Europe, Pacific Disaster Center, Earthquake Monitor, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Roportal, Descoperă, Wikipedia, EcoMagazin, Ştirile PRO TV.

 (foto sursă externă)

Autor: Daniela Georgescu