incluse în rezoluția de față ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate și predictibilitate în dezvoltarea învățământului superior din România.
Considerăm imperativă ideea unui nou pact pentru educație
(pentru perioada 2015-2020) care să reia și să extindă liniile de acțiune
enunțate înpactul precedent care a fost semnat în 2008.
Fiecare sistem social, implicit sistemul educațional,
necesită experimente și inovații în scopul identificării celor mai bune
soluții. Însă, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel încât
stabilitatea, coerența și continuitatea să le ofere actorilor implicați
posibilitatea deciziilor raționale. Fără continuitate și coerență, fără
proiecții pe termen mediu și lung, învățământul superior și cercetarea
românească nu vor reuși să-și redobândească prestigiul social, recunoașterea
academică internațională și încrederea publică.
Consorțiul UNIVERSITARIA are legitimitatea să exprime o
poziție avizată privind starea și evoluția învățământului superior și a
cercetării, să ofere o radiografie completă și corectă, să genereze schimbările
adecvate, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.
Producția științifică a celor 5 universități reprezintă
34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii 2 ani,
respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.
Universitățile membre ale CONSORȚIULUIpregătesc un număr
de peste 125000 de studenți, reprezentând 28% din totalul studenților
înmatriculați în învățământ superior public.
Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare
Consorțiul UNIVERSITARIA reprezintă:
• 26% din
totalul studenților cuprinși în programele de licență,
• 34%
din totalul studenților din programele de master,
• 30%
din totalul studenților din programele de studii doctorale.
În ceea ce privește recunoașterea și prestigiul
internațional, singurele instituții de învățământ superior din România prezente
constant în diferitele clasificări și ierarhizări care atestă acest lucru sunt
universitățile din Consorțiul UNIVERSITARIA (QuacquarelliSymonds, Shanghai, The
Times Higher Education,Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters
University, Webometrics).
Propunerile noastre sunt fundamentate pe analizele
efectuate în ultimii ani de specialiști în teoria și politica învățământului
superior, recunoscuți pe plan internațional. Menționăm mai jos doar câteva
dintre aceste analize:
• Raportul
Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile
educației și cercetării,
http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf ;
• Raport
public anual – 2013 și starea finanțării învățământului superior și măsurile de
optimizare ce se impun, publicat de către CNFIS.
http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2012/08/CNFIS-Raport-public2013-final.pdf
;
• Raport
privind starea învățământului superior din România, elaborat de către
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în 2011,
http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Raport_privind_starea_inv_superior_din_Romania.pdf
;
• Raportul
„Învățământul superior din Romania in 2025”, rezultat al proiectului strategic
„Calitate și leadership pentru învățământul superior românesc”,
http://carteaverde.edu2025.ro/docs/Viziunea_Invatamantul_superior_din_Romania_in_2025.pdf
;
• Carta
Alba pentru calitate și leadership în învățământul superior din România în
2025,
http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/Principale%20rezultate/cartea_alba_2_final.pdf
;
• Comunicatul
Comisiei Europeane (2012) către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Regândirea educației –
investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune, Strasbourg,
20.11.2012, COM (2012) 669 final;
• UEFISCDI
(2013) “Angajamentele României în Spațiul European al Învățământului Superior
(EHEA) și evaluarea implementării lor la nivel național”.
http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2014/01/Angajamentele-Ro-in-EHEA-Final_21.01.2013.pdf
.
Analiza acestor documente relevă o serie de probleme
structurale și funcționale ale învățământului superior și cercetării:
• subfinanțarea
cronică a învățământului superior și reducerea finanțării pe baza criteriilor
de performanță;
• absența
unei clasificări și ierarhizări actualizate a instituțiilor de învățământ
superior și a programelor de studii și absența stimulentelor pentru excelență
academică și îmbunătățirea performanțelor instituțiilor de învățământ superior
(angajabilitate; cercetare; formarea de cetățeni activi si implicați);
• inexistența
unor opțiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creează
dificultăți insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic și de
cercetare în domeniul matematicii și științelor naturii;
• ratele
mari de abandon atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar;
• declinul
constant al numărului de studenți atât din cauze demografice, cât și din cauza
mediului instituțional și economic general;acest fenomen negativ nu este
compensat prin creșterea calității educației și cercetării universitare;
• nivelul
scăzut de internaționalizare a învățământului superior în ansamblu și a
majorității covârșitoare a programelor de studii, ceea ce reflectă
constrângerile legislative, slaba recunoaștere internațională a mediului
academic românesc și precaritatea potențialului financiar;
• inadecvarea
conținuturilor unor programe de studii la cerințele pieței muncii;
• pierderea
unui potențial uman valoros din cauza absenței unor politici coerente de
sprijin al celor cu nevoi speciale (studenți supradotați, studenți cu
dizabilități, studenți din medii socio-economice dezavantajate, studenți din
mediul rural etc.);
• scăderea
credibilității instituțiilor de învățământ superior din cauza abordării
superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupție academică,
incompatibilități etc. și diminuarea relevanței diplomelor universitare;
• rigiditatea
și anchilozarea învățământului superior românesc determinate de
suprareglementare, centralism birocratic și pseudoautonomie;
• absența
predictibilități și continuității în dezvoltarea învățământului superior și a
cercetării din cauza incoerenței legislative și a frecventelor măsuri
administrative fără justificări temeinice.
Învățământul superior și cercetarea științifică pot avea
un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a țării, prin reconstrucția
instituțională, diferențierea universităților, promovarea excelenței
individuale, stimularea performanțelor academice și întărirea principiilor
fundamentale ale autonomiei instituționale și competiției efective a ideilor.
In acest sens, considerăm că se impun cu necesitate următoarele linii
directoare:
1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educație;
2. Evaluarea și clasificarea universităților printr-un
program internațional, neutru din punct de vedere politic și nesusceptibil de
influențe și presiuni sociale;
3. Restructurarea finanțării publice a învățământului
superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber și
neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu
criterii de performanță academică;
4. Adoptarea cadrului de finanțare multianuală a învățământului superior și a
cercetării din România;
5. Adoptarea principiului de finanțare publică
obligatorie a cercetării științifice cu minim 1% din PIB;
6. Descentralizarea administrativă și responsabilizarea structurilor
executive și academice din instituțiile de învățământ superior;
7. Inițierea și consolidarea programului „Inițiativa de
Excelență Academică”, în scopul dezvoltării unor universități românești
competitive internațional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
8. Reconstrucția instituțională a învățământului superior
și cercetării științifice românești prin elaborarea și adoptarea unei legi
simple, flexibile, cuprinzătoare și coerente;
9. Participarea și consultarea studenților în procesul de
luare a deciziilor la toate nivelurile;
10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea
cercetărilor științifici din universități, similar celui din Academia Română și
institutele naționale de cercetare.
Timișoara,
16.05.2015
Universitatea din București Universitatea Babeș-Bolyai
Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU Prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Academia de Studii
Economice
Prof. univ. dr. Vasile IȘAN Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE
Universitatea de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Gabriel –Marilen PIRTEA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu