Suprafața
Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind
solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar
uscatul se subîmparte în continente.
În fiecare an, pe data de 22 aprilie se
sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea
mediului înconjurător. Acest eveniment a fost fondat de senatorul american
Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din
dezinteresul pe care îl arată faţă de mediu.
În prezent Pământul este afectat de:
1. Explozii
solare - afectează sănătatea oamenilor, iar după părerea unor specialişti duc
la intensificarea cutremurelor de pământ;
2. Diminuarea
stratului de ozon
Stratul de ozon acţionează ca un scut natural de
protecţie al Pământului contra radiaţiilor (Razele ultraviolete numite și raze
UV sunt radiații electromagnetice cu o
lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.
Radiația cosmică, numită și „radiație cosmică de fond”, este radiația de natură
corpusculară provenită direct din spațiul cosmic-radiaţie cosmică primară sau
din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă - radiație cosmică
secundară”), iar diminuarea lui permite radiaţiilor să pătrundă mai mult în
atmosfera Pământului, ducând la: arsuri solare, înmulţirea cazurilor de cancer
de piele, probleme de vedere şi nu în
ultimul rând sunt afectate plantele şi animalele.
Planctonul marin are şi el de suferit deoarece
radiaţiile sunt absorbite de apă, fiind un adevărat pericol pentru ecosistemele
marine. Planctonul dispare în timpul măririi intensităţii UV. Lipsa
planctonului din mări şi oceane duce la dispariţia vieţii din aceste
ecosisteme.
Stratul de ozon este afectat de acizii proveniţi
din industrie;
3. Poluarea
- poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se
descompun rapid în proces natural.Compuşii nondegradabili cum ar fi
diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policroruraţi (PCB) şi
materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot
să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor;
4. Ploile
acide - emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploi acide și pot genera pulberi
în suspensie. Efecte: asupra pădurilor şi solurilor ducând la încetinirea
creşterii plantelor, dar mai ales a copacilor, afectează lacurile şi
ecosistemele acvatice. Asupra oamenilor
ploile acide cauzează probleme respiratorii. Un alt efect indirect al ei este
absorbirea metalelor toxice dizolvate în apă de către fructe, legume şi ţesuturile animalelor. Deşi
aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte nefaste
asupra oamenilor, atunci când sunt consumate;
5. Încălzirea
globală - fiecare vară dintre ultimele a fost recunoscută de către specialişti
ca fiind cea mai toridă de când se fac înregistrări meteorolgice, iar această
tendinţă va continua şi fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura
nefirească şi fenomene extreme. Au loc treceri bruşte de temperatură de la cald
la rece şi de la rece la cald, care se vor intensifica;
6. Topirea
calotei glaciare - a atins un nivel record, permiţând vegetaţiei să se extindă
până în zona arctică;
7. Intensificarea
dezastrelor naturale:anul acesta au avut loc până în prezent:
- 4 incendii de vegetaţie în: India, Chile,
Australia, Siberia;
- 16 furtuni de nisip:Arabia Saudită, Marea
Mediterană, Africa de Vest, Deşertul Taklimakan, Peninsula Arabică, Siberia,
Oceanul Pacific;
- inundaţii în : Mozambic, Niger, România;
- 6 furtuni severe de zăpadă : SUA, Anglia;
- 7 cicloane: Diamondra şi Eunice în Oceanul
Indian, Pam, Lam, Marcia (Vanuatu, Australia), 3 cicloane simultane : Pam,
Nathan, Olwyn în Australia;
- un taifun în Filipine;
- 4 tornade în Algeria şi SUA;
-13 erupţii vulcanice: Jokulsa a Fjollum River -
Islanda, Mount Aso - Japonia, Karymsky- Rusia, Colima - Mexic, Nyamuragira şi
Nyiragongo - Africa, Chikurachki - Rusia, Kilauea - SUA, Klyuchevskaya - Rusia,
Nishinoshima - Oceanul Pacific,
Villarrica - Chile, Kamchatka - Rusia, Holunraun - Islanda;
8. Seceta
- spre exemplu Brazilia se confruntă cu cea mai gravă secetă din 1930;
9. Alunecări
de teren: Romania (jud. Olt, Botoşani, Buzău, Prahova, Gorj, Dâmboviţa), SUA,
India;
10. Cutremure :
Situaţia în perioada 1 ianuarie - 21 aprilie 2015:
România:
- în total 408 cutremure cu magnitudini între 1
şi 4.9, dintre care 96 în zona Vrancea la adâncimi subcrustale;
Pe glob:
-
aproximativ 800.000 microcutremure (magnitudini mai mici ca 2);
-
aproximativ 120.000 cutremure minore (magnitudini între 2 şi 4);
-
aproximativ 1.700 cutremure uşoare (magnitudini între 4 şi 5);
- 433
cutremure cu magnitudini între 5 şi 5.9;
- 29
cutremure cu magnitudini între 6.0 şi 6.9;
- 3
cutremure cu magnitudini între 7.0 şi 7.5;
Cum putem avea grijă de Pământ? (măsuri preluate
de pe site-ul www.ziuapamantului.com):
1. Să folosim becuri ecologice;
2. Să cumpărăm mâncare naturală (fructe şi legume
bio);
3. Să cultivăm pământul şi să plantăm copaci;
4. Să refolosim pungile pentru cumpărături;
5. Să reutilizăm, să reducem şi să reciclăm;
6. Folosind mai puţină apă caldă;
7. Trebuie să evităm folosirea unei mulţimi de
ambalaje pentru împachetare;
8. Haideţi să fim cumpărători chibzuiţi;
9. Să reducem consumul energiei electrice;
10. Să folosim mijlocele de transport în comun.
Haideţi să avem grijă de minunata noastră
planetă, singura unde este posibilă supravieţuirea umană şi să nu o mai
distrugem!
Sursă de inspiraţie: site-ul NASA, Institutul
Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului, UE, EcoMagazin,
Ziua Pământului, radiochisinau
Autor: Daniela Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu