ZIUA MONDIALĂ A APEI

În cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurator de la Rio de Janeiro a fost adoptată, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care 22 martie devenea „Ziua Mondială a Apei”. S-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pură, precum şi identificarea
problemelor şi găsirea de soluţii la aceste probleme.

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat intervalul 2005-2015 ca fiind Deceniul Internaţional al Naţiunilor Unite în lupta „Apă pentru Viaţă” cu scopul de-a reduce numărul de persoane lipsite de apă potabilă, iar iniţiativa UE pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, din cadrul Strategiei Europa 2020, promovează trecerea la o creştere durabilă bazată pe utilizarea eficientă a resurselor şi pe o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

            Anul 2013 a fost desemnat „Anul cooperării internaţionale pentru apă” iar tema din anul acesta este „Să facem să se întâmple” se doreşte  atragerea atenţiei asupra importanţei apei şi gestionării durabile şi echitabile a resurselor de apă, prin intermediul cooperării la nivel internaţional şi naţional.

Principalele probleme cu care se confruntă planeta în această privinţă sunt:

Ø      încălzirea globală : Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) susţine că 2012 este al 10-lea cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 14,45 grade Celsius, mai mult este al 36-lea an consecutiv în care se depăşeşte temperatura medie a secolului trecut, de 13,89 grade Celsius;

Ø      cantitatea de dioxid de carbon a crescut foarte mult în 2012, iar plantele şi oceanele care în mod normal absorb o parte din CO2, anul trecut au absorbit mai puţin decât de obicei. Prin urmare este foarte greu să reuşim să oprim încălzirea globală-explică Pieter Tans, coordonatorul echipei de măsurători a gazelor cu efect de seră din cadrul NOAA;

Ø      topirea calotei glaciare – conform unui studiu NASA calota glaciară s-a topit atât de mult încât a permis vegetaţiei să se extindă până în zona arctică, iar anul trecut s-a diminuat atingând niveluri record;

Ø      creşterea nivelului oceanelor şi a mărilor ameninţă insulele exotice, duce la erodarea plajelor şi la intensificare dezastrelor naturale. Printre insulele care sunt în pericol să rămână sub nivelul mării se află: Carteret, Kiribati, Maldive, Micronesia, Palau, Seychelles, Solomon, Tegua, Torres, Tuvalu. Alte ţări care se confruntă cu astfel de fenomene: Bangladesh, SUA;

Ø      intensificarea dezastrelor naturale. Anul acesta  au avut loc:

Ø      furtuni tropicale -Tim;

Ø      cicloane - în număr de şapte : Dumile, Felleng, Gino, Haruna, Narelle, Rusty, Sandra);

Ø      furtuni de zăpadă : Anglia, Canada, China, Franţa, Germania, Israel, Japonia, Scoţia,  SUA, Ungaria etc;

Ø      inundaţii : Anglia, Australia, Bulgaria (pe Dunăre), Grecia, Insulele Canare, Italia, Mozambic, Portugalia, Republica Seychelles (fenomele neobişnuite pentru acestă zonă deoarece este considerată foarte liniştită din punct de vedere al dezastrelor naturale, în special al tsunamiurilor), România (Timiş, Caraş Severin, pe Dunăre), Serbia;

Ø      alunecări de teren : Australia, Brazilia, China, Indonezia, Insulele Canare, România, Turcia etc;

Ø      poluarea apelor - aruncarea de deşeuri pe maluri (judeţele: Timiş, Caraş-Severin, Cluj), ape de mină pe Râul Săsar, Judeţul Maramureş, produse petroliere pe Dunăre, o pată de petrol înaintează spre România pe Marea Neagră, poluarea mărilor şi a oceanelor, care devin din ce în ce mai acide etc;

Ø      moartea peştilor: în Rio de Janeiro, pe lacul olimpic Rodrigo de Freitas, s-au găsit tone de peşte mort, pe Someş, la Cluj, Loc. Pericei, Jud. Sălaj, Islanda, Fâşia Gaza, Palestina etc;

Ø      fenomene meteo extreme din cauza dereglării curenţilor atmosferici-în urma unui studiu climatologii au determinat mecanismul fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi secetă şi valuri de căldură sau de frig, ce rezultă în urma perturbării curenţilor atmosferici din cauza încălzirii globale, explică Vladimir Petuhov, de la Institutul din Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK) din Germania, autorul principal al studiului;

Ø      defrişările masive - duc la dereglarea echilibrului climatic, respectiv la intensificarea dezastrelor naturale;

Ø      penuria de apă în Orientul Mijlociu - NASA trage un semnal de alarmă în Orientul Mijlociu, în urma efectuării unui studiu care a examinat datele primite de la sateliţi, din anul 2003 şi până în 2010, privind resursele de apă. Acestea s-au diminuat îngrijorător, putând duce la o adevărată criză a apei. Spre exemplu unele zone din Turcia, Siria, Irak şi Iran de-a lungul bazinelor fluviilor Tigru şi Eufrat s-au pierdut;

Ø      scăderea debitului răurilor : pe lângă Tigru şi Eufrat în România s-au înregistrat scăderi ale debitului râurilor în Maramureş şi Timiş - care a fost afectat de seceta din anul trecut;

Ø      seceta - conform afirmaţiilor specialiştilor anul 2013 va fi afectat de seceta din 2012, care împreună cu intensificarea dezastrelor naturale  şi cu actuala criză mondială au dus la scumpirea preţului la alimente, respectiv la foamete în anumite părţi ale lumii;

Ø      creşterea preţului la produsele alimenatre- a atins cote alarmante ducând la foamete şi proteste (Bruxelles, Egipt, Elveţia, Grecia, Portugalia, România, Siria etc);  

Ø      foametea în lume - în Coreea de Nord oamenii sunt atât de săraci încât îşi mănâncă proprii copii, numărul cazurilor de canibalism creşte de la o zi la alta. În America sărăcia a atins niveluri record în rândul copiilor, foarte mulţi dintre ei suferă din acest motiv, în timp ce milioane de americani depind de băncile de alimente.

Ce măsuri putem lua pentru a economisi şi pentru a nu polua apa?

Ø      să adoptăm un regim alimentar care nu necesită cantităţi mari de apă şi de energie pentru producţie şi transport precum carnea şi mesele preparate;

Ø      să consumăm apa îmbuteliată cu moderaţie: în Europa, apa de la robinet este potabilă şi putem monta un filtru pentru a o purifica. Apa îmbuteliată consumă multă energie pentru producerea, comercializarea şi reciclarea sticlelor de plastic;

Ø      să verificăm locuința și să reparăm orice robinet sau toaleta care curge. Astfel vom evita risipa de apă din cauza defecțiunilor;

Ø      să Iuăm în calcul înlocuirea toaletelor vechi cu modele mai noi care consumă mai puțină apă;

Ø      să alegem dușul în locul băilor;

Ø      să umplem mașina de spălat la maximum sau să reglăm consumul de apă în funcție de încărcătură;

Ø      dacă udăm peluza, să facem acest lucru dimineața sau seara pentru a evita pierderea de apă prin evaporare, ceea ce se întâmplă la orele mai calde din timpul zilei;

Ø      să colectăm şi să folosim apa de ploaie, spre exemplu la udatul grădinii;

Ø      să nu aruncăm deşeuri nici în râuri, lacuri sau în mare şi nici pe malurile lor;

Ø      să plantăm copaci;

Ø      să folosim apa cu cumpătare.

Haideţi să economisim toţi împreună pentru a putea contribui la gestionarea durabilă şi echitabilă a resurselor de apă!

Surse de inspiraţie site-ul : Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice, NASA, ONU, UE, Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Publicat: Daniela Georgescu