Astfel descria profesorul,
scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den
Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) perioada de făşang
la Reşiţa.
Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale
oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-şi de anii dintre cele două
Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată
populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se
continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite
măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea
târziu aveau loc demascările, moment gustat de toţi cei prezenţi. Şi nu în
ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La
ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul
desfăşurării manifestării.
Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima
săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adica ziua în care creştinii
apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul
Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.
Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a
urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai
secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii
culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin
organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până şi 1.200 de
invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul
de Şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din
conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80
şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul
1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor
Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare, reuşita
ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă şi vorbită. Anul
acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 25 februarie, pentru a 27-a
oară.
Din anul 2000, asociaţia noastră organizează în perioada făşangului din
fiecare an sărbătoarea
tăiţeilor, o manifestare gustată de toţi cei prezenţi. Desigur se servesc
tăiţei, se ascultă muzică, se dansează şi se cântă, se ascultă scheciuri.
Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizează
an de an, în ultima zi a făşangului, o după-amiază de voie bună înaintea
intrării în post - sărbătoarea gogoşilor.
Anul acesta, reşiţenilor li se alătură multe organizaţii şi parteneri
în derularea Făşangului german în Banatul Montan, manifestare ce reprezintă şi
astăzi o prezenţă activă în viaţa tradiţională a etniei germane din Reşiţa şi
din întreg judeţul Caraş-Severin.
Erwin Josef Ţigla
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu