Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 22 ianuarie 2017

Informare privind deșeurile în Județul Caraș-Severin. Analiza colectăriii deșeurilor la nivelul județului. Salubrizare. Măsuri obligatorii. Sancțiuni aplicate în anul 2016. Previziuni pentru anul 2017

 Informare privind deșeurile în Județul Caraș-Severin. Analiza colectăriii deșeurilor la nivelul județului. Salubrizare. Măsuri obligatorii. Sancțiuni aplicate în anul 2016. Previziuni pentru anul 2017.

Prezintă: Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin.

                                   Informare privind  deşeurile în judeţul Caraş – Severin.
                   Analiza colectării deşeurilor la nivelul judeţului Caraș-Severin. Salubrizare. Măsuri
obligatorii. Sancţiuni aplicate în anul 2016. Previziuni pentru anul 2017.


              Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială şi economică pe de o parte şi menţinerea calităţii vieţii pe de alta parte. În procesul de dezvoltare, capacităţile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare sunt rareori luate în considerare. Probleme de poluare a mediului devin astfel complexe şi crează risc de mediu ridicat.
             Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări nu se va putea realiza fără participarea tuturor segmentelor societăţii: autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe etc.), generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice), asociaţii profesionale şi institute de cercetare şi nu în ultimul rând, societatea civilă . În conformitate cu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, obiectivelede gestionare durabilă a deşeurilor urmăresc următoarea ierarhizare a priorităţilor:
- prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;
- reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generatoare de deşeuri;
- valorificarea – prin refolosire (reutilizare), reciclare materială şi recuperare energetică;
- eliminarea finală – prin depozitare sau incinerare.
              Garda Naţională de Mediu Comisariatul Caraş Severin a încercat prin controalele sale , identificarea factorilor de presiune care se manifestă în  domeniul gestionării deşeurilor, determinând progrese, fenomene cu rol de barieră sau regrese în atingerea scopului aplicarii legislatiei privind protectia mediului.
Strategia tematică pentru prevenirea generării deşeurilor şi reciclarea acestora stabileşte ca obiectiv pe termen lung pentru UE, acela de a deveni o societate care reciclează, urmărind evitarea generării deşeurilor prin utilizarea acestora ca resursă.
                Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”. Dintre obiectivele specifice trebuie menţionat acela privind dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric. Autorităţile locale aveau şi au obligaţia ca începând cu anul 2012, sã asigure colectarea separatã pentru cel puţin urmãtoarele tipuri de deşeuri:hârtie, metal, plastic şi sticla.
             Totodata , autorităţile locale au obligaţia sã atingã, pânã în anul 2020, un nivel de pregãtire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totalã a cantitatilor de deseuri cum ar fi hârtie, metal , plastic , sticla , provenite din deseurile menajere şi, dupã caz, provenind din alte surse, în mãsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere.
Conform HG 349 din 2005 , hotarâre de guvern ce are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activitãţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea,închiderea şi urmãrirea post-închidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei, în judeţul nostru au fost închise o serie de depozite neconforme cum sunt cele de la Moldova Nouă, Băile Herculane, Oţelu Rosu , Caransebes, Oravita, Anina , Bocsa.
              Deşeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adauga şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din amenajari interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare
              Reglementarea acestei activitãţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricãrui risc pentru sãnãtatea populaţiei. Pe aceste depozite au fost realizate o serie de lucrări de închidere şi ecologizare conform calendarului stabilit de Uniunea Europeana cu România şi transpus la nivelu legislaţiei in HG 349/2005, lucrări care au fost mult întârziate . Acest fapt a dus la demararea procedurii de infrigment ,  pentru constatatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce au revenit ţării noastre în ceea ce priveşte depozitele de deşeuri.
              La nivelul judeţului Caraş Severin în cadrul proiectului ” Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Caraş Severin”, a fost prevăzut realizarea unui depozit în comuna Lupac (Acord de mediu nr.2 din 29.12.2010). În prezent lucrările sunt executate în proporţie de 100%, dar nu există posibilitatea ca deşeurile municipale să fie înca depozitate pe acest depozit.Operatorul autorizat pe linie de protecţie a mediului în vederea tratării şi eliminării deşeurilor , a eliminat aceste deşeuri până acum aceste deşeuri la diferite depozite autorizate din ţară.
              Neconformităţi grave privind gestionarea deşeurilor, au fost constatate pe raza mai multor localitaţi din judeţ fiind identificate un număr de 27 de locaţii în judeţul Caraş-Severin însumând 4.510 metri pătraţi de depozitare a deşeurilor în zone interzise sau neconforme.. Nu este nevoie să menţionam numele UAT-urilor care au fost sancţionate pentru astfel de fapte, dar conducătorii şi cei care sunt responsabili trebuie să conştientizeze ca aceste lucruri trebuie să ia sfarşit.
              În municipiul Reşiţa , în urma controalelor efectuate la societatea care desfăşoară activitatea de salubritate, au fost constatate o serie de neconformităţi , lucru care a dus la sancţionarea societăţii , pentru că nu au transportat  deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare, precum şi să colecteze, să transporte şi sa stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătaţii populaţiei. Nu doar agenţii economici şi UAT –urile nu respectă legea ci şi o mare parte a cetăţenilor . Înca şi acum la sate deşeurile biodegradabile se
scot la colectare, în loc ca în fiecare gospodărie să existe amenajată o zonă de depozitare a acestora pentru a putea fi folosite mai tarziu ca şi compost. 
              În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de la populaţie , colectarea selectivă ar fi trebuit implementată de câţiva ani dupa cum am mai spus, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor. Din păcate , prevederile legale în vigoare şi controalele din partea Gărzii de Mediu nu au reuşit să aducă lucrurile pe un făgaş normal, de ţară europeana a secolului 21. La această dată sunt foarte puţine localităţi  în care cetăţenii dispun de o infrastuructură rezonabila de colectare separată a deşeurilor la sursă. Această  infrastructură trebuie pusă la dispozitie de către autorităţile locale , prin operatorul local de salubritate , împreună cu reguli de utilizare a
acestora , precum şi un calendar de ridicare a acestora si informaţii privind modul de utilizare.
                Pentru un sistem funcţional de management adecvat al deşeurilor , avem nevoie de un comportament adecvat al celor care generează aceste deşeuri , adică o predare separată către un operator. Acest comportament poate fi stimulat prin educaţie  dar şi prin amenzi.
                În urma controalelor efectuate , comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin, au constatat că reprezentanţii U.A.T –urilor nu dau o importanţă suficientă atât respectării legislaţiei de protecţie a mediului cât şi curaţeniei în localităţile pe care le administreaza.    
              Nu vrem să certăm pe nimeni , dar autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte , asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu au funcţionat asa cum ar fi trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt încă obiective prea îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi pentru

acestea şi nu soluţii de rezolvare a problemelor de gestionare a deşeurilor în zonele lor de responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca să nu creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de gunoi.
                
În urma controalelor efectuate , comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin, au constatat că reprezentanţii U.A.T –urilor nu dau o importanţă suficientă atât respectării legislaţiei de protecţie a mediului cât şi curaţeniei în localităţile pe care le administreaza.    
              Nu vrem să certăm pe nimeni , dar autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte , asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu au funcţionat asa cum ar fi trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt încă obiective prea îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi pentru acestea şi nu soluţii de rezolvare a problemelor de gestionare a deşeurilor în zonele lor de responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca să nu creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de gunoi.
              Un depozit trebuie să existe doar pentru deşeurile care nu  mai pot fi reutilizate. Despre colectarea selectivă Legea 101 din 2006 modificată şi completată de legea 99 din 2014 este foarte clară şi stabileşte introducerea a patru fracţii de colectare: hârtie , mase plastice , metale , sticlă. Însă tot în lege se stabileşte că dacă nu este posibil din punct de vedere tehnico-economic , se poate adopta sistemul de colectare pe minim două fracţii. Este obligatoriu ca populatia să înţeleagă  că trebuie depozitate deşeurile separat. De asemenea operatorii trebuie să ştie că amenzile în care nu se colectează separat pot ajunge şi până la 15.000 lei .
              În anul 2016 în urma controalelor efectuate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin au aplicat un numar de 198 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 1.894.500 lei din care un număr de 69 de avertismente si un număr de 129 amenzi contravenţionale. Din totalul de 129 amenzi contravenţionale aplicate un număr de 106 au fost achitate integral având un procent de încasare de 80%.               
             Pentru  nerespectarea gestiunii deseurilor , depozitarea lor necontrolată, pe neconformităţi la transportul lor,  amenzile contravenţionale aplicate s-au ridicat la valoarea totală de 715.000lei, procentul fiind de 40 % din cuantumul tuturor amenzilor.
               Din acest an va intra în vigoare taxa de depozitare a deşeurilor municipale. Scopul taxei de depozitare nu este acela de a împovăra cetăţeanul cu o taxă în plus , ci de al responsabiliza şi al face parte dintr-un sistem în care refolosirea şi reciclarea deşeurilor pe care acesta le produce sunt prioritare. În Uniunea Europeană , cetăţeanul plateşte cât gunoi produce : produce puţin - plateşte puţin , produce mult - plateşte mult. La noi , cetăţeanul produce cât gunoi vrea şi plăteste pentru el puţin sau în majoritatea cazurilor deloc.
               Fiindcă deşi taxa de depozitare va fi plătită de administratorul depozitului de deşeuri , ea se va duce în cascadă , cum este si normal către operatorul de salubritate , către bugetul primăriei si fireşte către
cetăţean. Şi la noi ca şi la alţii , scopul taxei este nu de a aduce bani la buget , ci de a incuraja cetăţeanul să colecteze selectiv şi să scadă cantităţile de deşeuri pe care le produce. Adoptaă prin lege această taxă de depozitare are toate premizele să fie amânată din nou, în condiţiile în care nici o primărie din ţară nu are prevăzut în bugetele aprobate deja , capitole pentru acoperirea acestei taxe.
              Autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sa ţinã seama de prevederile Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum şi de planurile regionale de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deşeuri municipale. Până la finalizarea depozitului ecologic de la Lupac , fiecare U.A.T. precum şi
operatorii autorizaţi de salubritate sut obligaţi să elimine deşeurile numai la un deponeu autorizat pe linie de protecţie a mediului.
              Scopul sistemului de management integrat de gestionare al deseurilor al deseurilor îl constituie  crearea unui sistem modern de gestionare al deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitată , prin stabilirea unui sistem care să trateze fiecare tip de deşeu  în parte , în vederea protejării
mediului şi dezvoltarea reciclării deşeurilor. Nu putem să trecem cu vederea cota ridicată de deşeuri biodegradabile depozitate în depozite şi lipsa colectării selective a fracţiei de biodeşeuri.Nu există scheme de colectare selectivă a biodeşeurilor. Gradul de conştientizare este foarte scăzut atât la oraşe cât şi la comune şi sate. Punerea la dispoziţia cetăţenilor din zonele rurale a unor containere pentru compost prin POS este ca eficienţa necunoscută. Este impetuos necesar ca la comune şi sate să se ducă o campanie de conştientizare privind creşterea gradului de conpostare.
              Nu vrem să certăm pe nimeni , dar autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte , asociaţia de
dezvoltare intercomunitară nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt încă obiective prea îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi pentru acestea şi nu soluţii de rezolvare a problemelor de gestionare a deşeurilor în zonele lor de responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca să nu creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de gunoi.
              Un depozit trebuie să existe doar pentru deşeurile care nu  mai pot fi reutilizate. Despre colectarea selectivă Legea 101 din 2006 modificată şi completată de legea 99 din 2014 este foarte clară şi stabileşte introducerea a patru fracţii de colectare: hârtie , mase plastice , metale ,

sticlă. Însă tot în lege se stabileşte că dacă nu este posibil din punct de vedere tehnico-economic , se poate adopta sistemul de colectare pe minim două fracţii. Este obligatoriu ca populatia să înţeleagă  că trebuie depozitate deşeurile separat.Degeaba societăţile comerciale, persoanele private şi alti producători de deşeuri colectează separat deşeurile dacă la colectare societatea de salubritate le amestecă si le transporta aşa. Rezultă că această colectare separată , este obligatorie nu facultativă.
               O responsabilitate foarte mare o vor avea producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase care, sunt obigaţi să colecteze ,să stocheze şi să transporte separat în funcţie de proprietăţile fizico-chimice aceste deşeuri astfel încât să poată asigura un grad de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei.
 La fel putem spune şi despre deşeurile provenite din echipamentele electrice şi electronice, deşeuri care ar trebui colectate de cel puţin o dată pe trimestru. Primăriile sunt obligate conform OUG nr.5/16.04.2015 să înfiinţeze puncte de colectare (cei puţin unul la 50.000 de locuitori), puncte de colectare mobilă  şi colectare periodică cu operatori desemnaţi. Se interzice eliminarea DEE-urilor sub formă de deşeuri municipale nesortate.
         
              Dacă autoritatea locală va schimba contractele şi va cere un anumit grad de colectare separată tariful va creşte spectaculos . La colectarea separată operarea este scumpă , colectarea la sursă , un camion trebuie să ia hârtia , altul plasticul , altul sticla , după care urmează sortarea. Dar autorităţile locale sunt sărace iar gradul de suportabilitate este scăzut.Tarifele din România nu sunt deloc peste tarifele din UE , dar autorităţile locale din UE sunt mult mai bogate iar cetăţeanul are mult mai multă putere de cumpărare iar astfel este echilibrată această finanţare.
              Previziunile pentru anul 2017 nu sunt deloc îmbucurătoare în ceea ce priveşte colectarea tuturor tipurilor de deşeuri, întrucât sistemul este complet disfuncţional , iar ţintele sunt departe de a fi atinse datorita lipsei infrastructurii necesare. Până în anul 2015 autorităţile publice locale aveau obligativitatea să realizeze colectarea selectivă pentru cele partu fracţii de deşeuri respectiv hartie , plstic , metal şi sticlă. Lucru care nu s-a întamplat . Ţinta pană în anul 2020 este de a recupera minim 50% din masa totală a deşeurilor date spre colectare a acestora.
              Tot ca şi ţintă pentru colectarea deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie sau demolări până în anul 2020 este reciclarea a minim 70% din acestea.  
             Zona deşeurilor , mai ales a celor menajere , este o zonă foarte grea pentru că cetăţeanul de rând s-a obişnuit să arunce gunoiul pe câmp, să-i dea foc în jurul casei , oriunde numai să nu plătească. Dacă înainte
de 1989 frica de miliţian îl obliga să nu facă acest lucru, acum această frică a dispărut. Din anul 2007 încercăm prin toate mijloacele să implementăm această colectare selectivă atât prin prevenţie cât şi prin acţiuni coercitive, dar este foarte greu.
Reprezentanţii administraţiei publice locale de ani buni şi o spun din experienţa mea şi  tuturor colegilor mei decât să sancţioneze sau să amendeze concetăţenii că nu încheie contracte de salubritate  sau ca depozitează în locuri nepermise deşeurile prefera să bage mâna în buzunarul consiliului local şi să facă el curat în urma lor .
            
 Astfel vom învăţa cetăţeanul să creadă că aşa este bine . Nu este normal iar acest lucru trebuie să nu se mai întâmple.
             Problema mare va apărea în momentul când ţara noastră va pierde fondurile europene datorită neîndeplinirii ţintelor la deşeuri. Astfel pe lângă amenzile pe care le vom plăti nu vom mai avea cu ce dezvolta un sistem de management al deşeurilor competitiv, asemenător ţărilor europene.Implementarea unui sistem naţional de colectare selectivă nu se poate face de către Ministerul Mediului ci numai de către autorităţile publice locale.
            O parte din problemele din acest an  cu care s-au confruntat atat autorităţile locale cât şi comisarii GNM Comisariatul Judeţean Caraş Severin şi chiar agenţii economici care generează deşeuri au fost în principal :
•             Neaplicarea de către  reprezentanţii abilitaţi ai autorităţilor statului, a sancţiunilor prevăzute de lege în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor , a golirii de persoane necunoscute a containerelor special amplasate pentru colectarea selectivă şi predarea acestor cantităţi în nume propriu;
•             Lipsa contractelor de salubritate , atât la unii agenţi economici cât şi la o mare parte a cetăţenilor (mai ales a celor de la comune şi sate);
•             Refuzul unor autorităţi publice locale de a plăti serviciul de salubritate prestat de către unii operatori economici de salubritate;
•             Imposibilitatea recuperării debitelor restante de la anumite persoane fizice (cele cu probleme sociale) sau societăţi comerciale(intrate în insolvenţă) de către opratorii de salubritate;  
•             Colectarea în amestec a tuturor deşeurilor colectate chiar şi selectiv de către unele societăţi comerciale sau agenţi economici care generează deşeuri;

              Concluzionând , putem spune că în anul care a trecut , ne-am confruntat cu multe probleme , legate atât de lipsa de experienţă a autorităţilor publice locale în a se implica în realizarea obiectivelor de mediu , nivelul scăzut de participare activă a populaţiei cât şi nefuncţionalitatea continuă şi performantă a agenţilor economici de salubritate. Pentru ca în acest an să putem să  îndreptăm toate aspectele negative prezentate , este necesar un efort comun din parte tuturor factorilor abilitaţi atât la nivel local  cat şi la nivel central,  pentru ca ţintele propuse să devină o realitate

              Cu stimă şi deosebită consideraţie,

COMISAR ŞEF
GHEORGHE MUNTEAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu