Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 23 ianuarie 2017

Asociaţia Telefonul Copilului - BILANȚ 2016: Creștere dramatică a abuzurilor asupra copiilor

București, 23 ianuarie 2017. În anul 2016, la Telefonul Copilului 116 111 s-au înregistrat 4.565 de situații de abuz asupra copiilor, abuz de tip bullying, violență în familie și discriminare. Comparativ cu anul precedent, creșterea numărului cazurilor de abuz asupra copiilor este de 45,24%. Forma de abuz preponderent întâlnită în cazuistica Asociației Telefonul Copilului este agresiunea fizică, prezentă în 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe față de anul 2015.

“Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creștere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 și să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur și semnifică faptul că mentalitățile s-au schimbat și că nu mai trăim aceeași resemnare în fața suferinței, mai ales din partea copiilor. Totuși, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislației naționale la cea europeană și mai puțin, însă, la modalități concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranță zero", a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

Creștere pe linie în anul 2016

În anul 2016, numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 88.986, iar dintre acestea 10.356 reprezintă cazuri care au necesitat intervenție și monitorizarea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor abilitate la nivel local. Numărul total al cazurilor sesizate la 116 111 în anul 2016 a înregistrat o creștere cu 33,71% față de anul precedent.

Complexitatea cazurilor sesizate la 116 111 a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel. Astfel, durata medie a unui apel a crescut de la 10 – 15 minute, în anii precedenți, la 15 – 30 de minute în anul 2016. Asociația Telefonul Copilului a oferit beneficiarilor, prin intermediul serviciului Telefonul Copilului 116 111, 541.642 de minute de consiliere psiho-socială și juridică gratuite.

32.30% dintre apelanți au expus mai mult de două probleme pentru care au solicitat consiliere psiho-socială/juridică de lungă durată, iar 8,33% au expus trei probleme.

Nevoia de consiliere psihologică a beneficiarilor a reprezentat un procentaj de 29,83%, respectiv 3.090 de situații. Problemele semnalate au fost legate de: nevoia de comunicare cu privire la exprimarea propriilor gânduri, temeri, sentimente legate de familie în procentaj de 39,40%, probleme specifice

adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 32,88%, disfuncționalități în familie în procentaj de 19,29%, depresii și tulburări de comportament în procentaj de 4,94% și comportamente neadecvate manifestate prin gânduri/gesturi extreme în procentaj de 3,49%. 72,85% dintre copii (44,29% fete și 28,56% băieți) au manifestat nevoia de suport psiho-emoțional, iar 27,15% dintre părinți sau alți adulți au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătățirea relației copil – părinți. Pe segmentul gen raportat la grupele de

vârstă, datele sunt următoarele: fete 9 – 12 ani (19,29%), fete 16 – 18 ani (11,59%), fete 13 – 15 ani (10,53%), băieți 16 – 18 ani (9,72%), băieți 13 – 15 ani (8,20%), băieți 9 – 12 ani (7,30%), băieți 6 – 7 ani (3,34%) și fete 6 – 7 ani (2,88%).

Cazuistică

Principalele forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%). Mediul de desfășurare al abuzului indică următoarele procentaje: în familie (65,71%), familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%). Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (72,96%), un alt copil (9,81%), o altă rudă (6,65%), un alt adult (5,93%) și alte categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinți, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.

Sesizările legate de fenomenul bullying au înregistrat o creștere în procentaj de 25,41% față de anul trecut, respectiv 1.545 de cazuri. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 42,98%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 38,58% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 18,44%. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (81,96%) și în medii precum online / spațiul public (18,04%). Agresorii asociați abuzului de tip bullying au fost: alt copil (97,44%), cadru didactic (1,47%) și alt adult (1,09%). 84,97% au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying (51,02% băieți și 33,95% fete), iar  15,03% părinți sau alți adulți. Pe segmentul gen raportat la grupa de vârstă, datele colectate de Asociația Telefonul Copilului sunt următoarele: băieți 9 – 12 ani (34,15%), fete 9 – 12 ani (23,80%), băieți 16 – 18 ani (7,41%), fete 13 – 15 ani (6,83%), băieți 13 – 15 ani (6,05%), băieți 6 – 7 ani (3,41%), fete 6 – 7 ani (3,32%).

Solicitările de consiliere juridică au înregistrat o creștere în procentaj de 24,42% față de anul 2015, respectiv 1.187 de situații. Acestea s-au referit la: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60,57%, drepturile copilului în procentaj de 24,18% și alocații / prestații sociale în procentaj de 15,25%.

Tipuri de apelanți

Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2016 provin din: familii nucleare (84,17%), familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, precum si copii ai căror părinți au decedat (2,70%).

Starea emoţională a copiilor la începutul apelului a fost identificată de specialiştii Asociaţiei Telefonul Copilului astfel: 56,57% dintre copii simţeau apăsare, 16,27% frustrare/depresie, 11,64% frică/anxietate, 9,10% tristeţe/singurătate și 6,42% furie/panică.

Băieții au contactat cel mai mult Telefonul Copilului 116 111, în procentaj de 40,05%, urmați de fete în procentaj de 34,23%. Părinții sau alți adulți au contactat 116 111 în procentaj de 25,72%.

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat a fost mediul urban (46,89%) urmat de mediul rural (40,34%). În 12,77% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea raportată cu preponderență a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin într-un procentaj de 10,01% dintre situații.




În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad.

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania si Telekom Romania Mobile Communication.
……………………………………………………..
Asociaţia Telefonul Copilului
Cu o experienţă de 15 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 08.00-00.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2016, un număr total de 2.263.237 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 69.480 de cazuri care au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom Romania. Pentru informaţii detaliate legate de Asociaţia Telefonul Copilului şi activitatea acesteia, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon: 021 413 00 11 / 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau să accesaţi website-ul organizaţiei noastre www.telefonulcopilului.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu